vieţile a şase personaje din copilărie şi până la vârsta senectuţii,
prezentate în serii alternative de monologuri interioare. Romanul
explorează posibilitatea de comunicare şi dragostea dintre indivizi în
faţa încercărilor vieţii, dar şi a morţii.
Seria de autor Montherlant debuteaza cu celebra tetralogie romanesca dincare fac parte: Fetele, 1936; Indurare pentru femei, 1936;Demonulbinelui, 1937; Leproasele, 1939. Desi alcatuiesc un tot: aceeasiactiune, acelasi personaj principal, romanele isi vor pastraindependenta, urmind a fi publicate succesiv. In primul volum altetralogiei – Fetele – este atacata nu femeia in sine, ci idolarizareafemeii, situatia privilegiata […]
CU IRONIA SA PLINA DE RAFINAMENT, CU INEGALABILA SA MAIESTRIE ARTISTICA, THOMAS MANN IMAGINEAZA O POSIBILA INTILNIRE INTRE IUBITA DIN TINERETE A LUI GOETHE, NEUITATA LOTTE A LUI WERTHER, SI CEL CARE, CINCIZECI DE ANI MAI TIRZIU, DEVENISE PATRIARHUL LITERATURII GERMANE. CITA EMOTIE REPRIMATA, CITE SENTIMENTE CONTRADICTORII, CE JOCUI SUBTILE CU MITURILE UNEI EPOCI INCAP […]
După ce oaspeţii pleacă şi copiii se culcă, eroina principală, Carmen,rămăne singură să-l privegheze pe soţul ei mort, un fost profesor deliceu cu vederi de stănga. Răsfoind Biblia răposatului, Carmen, o femeiepuţin educată, trecută de patruzeci de ani, citeşte fragmentelesubliniate de acesta, lucru care o face să mediteze asupra celor maibine de douăzeci de ani […]
IN SERIA DE AUTOR THOMAS MANN NI SE OFERA UN NOU PRILEJ DE DESFATARE: LA INTERSECTIA DINTRE JANE AUSTEN SI IBSEN, FRESCA SOCIALA GERMANA FIXEAZA TIPOLOGII INCONFUNDABILE SI NAREAZA DRAME MAI MARI SAU MAI MICI, EXHIBATE LEJER SAU CAMUFLATE CU GRIJA.
Daca in arta lecturii, am reunit eseurile-manifest ale Virginiei Woolfprivind principiile modernismului, in Portrete in oglinda, am regrupat oserie de texte semnificative pentru modul in care scriitoarea isiilustreaza crezul poetic în cuprinsul portretului literar.Pornind de lateoria viziunii fragmentare, alimentata de descoperirea realitatiiinterioare, de relativitatea perceptiei subiective si de constiintafragilitatii efemere, autoarea ne invita sa privim […]
În timp ce Idriss îŞi păzea turma de capre şi oi, nu departe de oazaTabbelbala, un Land Rover şi-a făcut apariţia. O tânără blondă foarteatrăgătoare i-a făcut o poză tânărului păstor, urmând să i-o trimitădupă ce va ajunge la Paris.În zadar a aşteptat Idriss. Poza nu i-a mai fost trimisă. Mai târziu,când va pleca spre […]
Acţiunea romanului se petrece între anii 1939-1945. Sunt evocateamintirile lui Abel Tiffauges: la colegiul Saint Christophe de Beauvaisîl întâlneşte pe Nestor, elev ciudat şi privilegiat, care îl ia subaripa sa, însă acesta moare în ziua în care colegiul ia foc. Dar cumizbucneşte cel de al Doilea Război Mondial, va trece prin o serie deîntâmplări nefericite […]
PROCESUL LUI KAFKA ESTE DEJA UNUL DINTRE TEXTELE CLASICE ALE LITERATURII ABSURDULUI. UNIVERSUL IN CARE JOSEF K. TRAIESTE ESTE UNUL AL LIBERTATILOR LIMITATE, AL AGRESIUNILOR VAGI, ABIA PERCEPUTE, DAR GENERATOARE DE ANXIETATE SI PSIHOZA. PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE UN POTENTIAL ALTER EGO AL FIECARUIA DINTRE NOI.
OMUL, MIA-M ZIS, ESTE FIINTA AL CAREI GLAS RASUNA IN ADAPOST SI IN LAGARELE DE PRIZONIERI. ALTII AU SUSTINUT SUS SI TARE CA OMUL ESTE ECHIVALENT CU SUMA FANTASMELOR, INSTINCTELOR REFULATE, DORINTELOR NEMARTURISITE. SINT IMBIAT SA SCRIU: OMUL ESTE FACUT DIN TOT CEEA CE SE CLADESTE PE ACEASTA VEHEMENTA CONSTIINTA DE A EXISTA – NUMAI […]
Nu te mai naşti femeie, ci devii. Nu există nici un destin biologic,psihic, economic care să definească înfăţişarea ce-o dobândeşte în sânulsocietăţii femela omenească; ansamblul civilizaţiei elaborează acestprodus intermediar între mascul şi castrat, definit ca fiind feminin.Fără îndoială că dacă menţii o castă în stare de inferioritate, earămâne inferioară: Libertatea însă poate rupe cercul aceesta; […]