Volumul de faţă reuneşte piesele de teatru ale celebrului scriitor polonez - Ivona, prinţesa Burgundiei, Opereta, Istoria, Cununia, şi înseamnă o bună ocazie de a descoperi şi o altă faţetă a scriitorului, foarte plăcută pentru cititor, cititor care va descoperi teatrul scris de Witold Gombrowicz. Asta în ciuda faptului că Witold Gombrowicz considera teatrul un "gen mort". Teatrul l-a fascinat pe Gombrowicz de timpuriu. Era cunoscută pasiunea lui pentru Shakespeare, din care ştia să recite scene întregi pe dinafară. De multe ori, în referirile la propriile piese, le considera parodii shakespeariene. Talentul dramaturgic al lui Gombrowicz a dat naştere unor piese de teatru care se dovedesc foarte actuale la o lectură recentă, oferind regizorilor talentaţi neistovite posibilităţi de a-şi manifesta personalitatea. Aşa se şi explică prezenţa constantă a teatrului gombrowiczean pe scenele lumii. Dovada peremptorie a ataşamentului lui Gombrowicz pentru opera sa dramatică este faptul că opera cu care a vizat "genialitatea" şi "nemurirea", sperând să scrie un nou Faust sau un Hamlet, a fost piesa Cununia.
În Ochi de câine albastru, scufundarea lui García Márquez în această“altă” realitate e profundă şi vertiginoasă. Aici nu este vorba despre orealitate plăcută şi amuzantă. García Márquez ne pune faţă în faţă cu oprezenţă inevitabilă – moartea -, dezvăluind-o ca pe o parte geamănă avieţii noastre. Moartea licărindu-ne în vise, cunoscută apoi caexperienţa totală a […]
UNA DINTRE CAPODOPERELE LITERATURII DIN SECOLUL XX, MUNTELE VRAJIT STRINGE LAOLALTA INTR-O FRESCA INTELECTUALA TOATE FORTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA OMULUI MODERN. IN ACEST ROMAN, THOMAS MANN DESCRIE SOCIETATEA EUROPEANA INAINTE DE PRIMUL RAZBOI MONDIAL – O LUME BOLNAVA CARE SE NAPUSTESTE SPRE CATASTROFA.
Roman filosofic publicat în anul 1943. A fost ultima operă ascriitorului german, care a început să o scrie în 1931, cu intenția dea-și crea propria capodoperă; lucrarea a văzut tipărituri în Elvețiadoisprezece ani mai târziu. Mai este numit uneori Magister Ludi,„maestru de joc”, de la numele unuia dintre personaje; această expresielatină poate fi înțeleasă și […]
Aşteptări! Ne aduceţi ofilirea… fructe prea coapte! Am muşcat dincarnea voastră numai atunci când setea îmi devenise de nesuportat şicând nu-i mai puteam îndura arsura. Fructe trecute! Mi-aţi umplut guracu o fadoare otravită şi mi-aţi tulburat adânc sufletul. – Fericit celcare, tânăr încă, a muşcat din carnea voastră tare şi a supt suculvostru parfumat de […]
Cineva m-a iîntrebat odată: Ce faci? Cum scrii, cum creezi? Nu scrii,i-am răspuns. Nu încerci să scrii. Este foarte important: să nu încerci,fie că e vorba de Cadillacuri, de creaţie sau de imortalitate. Aştepţi,şi, dacă nu se întâmplă nimic, mai aştepţi un pic. La fel şi cu gândaculde sus de pe tavan. Aştepţi până vine […]