libertății și a dorintei fiind, în același timp, și un imn al
libertății, și un omagiu adus feminității și subiectelor, o reflecție
asupra misterului iubirii și a regretelor.
Intriga povestește viața Anei Magdalena Bach, o femeie în vârstă de
aproape cincizeci de ani, cu treizeci de ani de căsătorie satisfactia
face face o călătorie în fiecare an, pe 16 august, către o insulă din
Caraibe unde este înmormântată mama ei. Feribotul, taxiul, o grămadă de
gladiole și hotelul: acest ritual exercită asupra
ei o invitație irezistibilă de a se transforma – o dată pe an – într-o
altă femeie, de a-și explora propria senzualitate și de a sonda frica
tăcută care îi curge în inimă.
Așadar, o eternă întoarcere, dar de fiecare dată ceva diferit. Timpul
ciclic – timpul reîntoarcerii și al ritualului – este, de altfel,
specific întregii opere a lui García Márquez.
Ca în alte cărți ale lui García Márquez, și în Ne vedem în august există
o situație mentală pe care autorul o numește soliedad. O singurătate
personală, dar și colectivă. În cele cinci povestiri ale cărții, Ana
Magdalena Bach pare să se regăsească, paradoxal, tocmai prin ritualul
solitar al călătoriei. O aventură amoroasă îi schimbă
existența: din acel moment se va întoarce pe insulă în fiecare august
sperând, dar, totodată, temându-se să experimenteze altă stare de
singurătate.
Volumul, de fapt, încheie în mod ideal ciclul de romane despre dragoste
care a început în 1985 cu Dragostea în vremea holerei și a continuat în
1992 cu Despre dragoste si ati demoni
Un roman emoționant, revelația literară a anului 2024.
Traducere din limba spaniola de Tudora Sandru Mehedinti.