La fel ca în Castelul lui Kafka sau ca în Zgomotul şi furia de Faulkner, în Pedro Paramo, Rulfo a ştiut să pună în scenă o poveste fascinantă, lipsită de vârstă şi de o frumuseţe rară: căutarea tatălui, care îl poartă pe Juan Preciado spre Comala şi spre întâlnirea cu propriul destin. O călătorie vertiginoasă, spusă de un cor de personaje insolite, prin care răzbate vocea profundă a Mexicului, dincolo de frontierele dintre memorie şi uitare, prezent şi trecut, morţi şi vii."... Cititorul ştie deja că a intrat într-un text fantastic, ale cărui ramificaţii nedefinite îi este dat să le prevadă, dar a cărui gravitaţie îl va prinde." - Jorge Luis Borges "Cea mai frumoasă dintre istorisirile care s-au scris vreodată până acum în castiliana." - Gabriel Garcia marquez
COLECTIA “OPERE XX” CONTINUA SERIA DE AUTOR MALRAUX CU O SUITA DE ESEURI: ISPITA OCCIDENTULUI, SATURN. ESEU DESPRE GOYA, CAPUL DE OBSIDIAN, OMUL PRECAR SI LITERATURA, DISPUSE IN ORDINE CRONOLOGICA. VOLUMUL CONTINE TEXTELE REVIZUITE SI NECENZURATE ALE UNOR TRADUCERI DE MARCA. “CEEA CE CONTEAZA IN MOD ESENTIAL PENTRU MINE ESTE ARTA. SINT IN ARTA ASA […]
Un succes uriaş şi o carte pe care o citeşti pe nerăsuflate încă de laprimele rânduri. Un roman gotic plin de intrigi care amintesc de operelecelebre, cum ar fi Jane Eyre şi La răscruce de vânturi. Roman deacţiune, dar şi de dragoste, cu o atmosferă adesea sumbră şi străbătutde suspans (nu întâmplător, romanul a fost […]
O carte celebra a unui pilot de linie pe timp de pace si pilot militarin timpul celui de-al doilea razboi mondial, mort in conditiimisterioase, pe cind isi indelinea ultima misiune. “Citadela” este oparabola eleganta care solicita atentia cititorului pentru a-i patrundeintelesurile profunde. Observatia fina, perceptia ascutita, introspectiapsihologica fac din aceasta carte un model intelectual de […]
Ultimul roman scris de Virginia Woolf înainte de a-şi pune capătzilelor. O naraţiune simplă, cu profunde implicaţii filozofice. O trupăde actori amenajează o scenă pentru piesa lor de teatru. Protagoniştiitrebuie să-şi schimbe întruna costumele pentru a sugera succesiuneaepocilor. Dar, cum nu există decât prezentul, istoria este negată. Decipiesa nu există, scena e goală, actorii sunt […]
Seria de autor Montherlant debuteaza cu celebra tetralogie romanesca dincare fac parte: Fetele, 1936; Indurare pentru femei, 1936;Demonulbinelui, 1937; Leproasele, 1939. Desi alcatuiesc un tot: aceeasiactiune, acelasi personaj principal, romanele isi vor pastraindependenta, urmind a fi publicate succesiv. In primul volum altetralogiei – Fetele – este atacata nu femeia in sine, ci idolarizareafemeii, situatia privilegiata […]
Rebecca este o poveste despre două femei, un bărbat şi o casă. Douăafemei: Rebecca, prima soţie dispărută pe mare, rebelă şi misterioasă, şidoamna de Winter, actuala soţie, supusă şi naivă. Un bărbat, Maxim deWinter, pe care trecutul nu-l lasă să-şi refacă viaţa. Şi o casă,castelul Manderley, a cărui existenţă se întrepătrunde cu destinulpersonajelor. O poveste […]
INAINTE DE TACERE CUPRINDE ASPECTE DIN COPILARIA SI TINERETEA AUTORULUI, AMINTIRI PLACUTE, PLICTISITOARE SAU DEZAGREABILE, NELINISTI, INTREBARI FUNDAMENTALE DESPRE OM SI DUMNEZEU. IN CENTRUL EVOCARILOR SE AFLA CASA. “DORESC CA TOTUL IN CASA SA RAMINA ASA CUM ESTE, CU SCOROJELILE SI PERETII SAI COSCOVITI… CASA ACEASTA IN CARE S-A NASCUT OPERA MEA SI A MURIT […]
În ziua arestarii sale,K.deschide uşa camerei lui pentru a afla ce seintâmplă cu micul dejun şi declanşează astfel un val de întâmplări carese sprijină, de-a lungul întregului roman, pe metafora uşii.Acuzat de ogreşeală pe care nu o cunoaşte, de nişte judecători cu care nu seîntâlneşte niciodata, conform unor legi despre care nimeni nu ştienimic, el […]
Considerat a fi capodopera Virginiei Woolf, acest roman urmăreştevieţile a şase personaje din copilărie şi până la vârsta senectuţii,prezentate în serii alternative de monologuri interioare. Romanulexplorează posibilitatea de comunicare şi dragostea dintre indivizi înfaţa încercărilor vieţii, dar şi a morţii.
În decursul întregii sale vieţi, Virginia Woolf obişnuia ca, la anumiteintervale, să scrie scurte povestiri. Era obiceiul ei ca ori de câte oriîi venea o idee să o schiţeze într-o formă foarte provizorie şi s-o punăapoi de o parte într-un sertar. Ulterior, dacă un editor o solicita săscrie o povestire scurtă şi ea se afla […]