Prin Filozofia Masoneriei se înţelege un corp de idei distincte şi de concepte unitare puse la temelia ritualului masonic începând din secolul al XVIII-lea pentru a evoca idei şi concepte ancestrale şi antíce, anumite precepte ale credinţei creştine şi principii operative ale unor ordine profesionale medievale, care au evoluat neîntrerupt de-a lungul mileniilor, dar sub diferite aspecte culturale, şi au luat în Epoca Luminilor aspectul unui curent de reformare a mentalităţilor medievale spre un ideal moral şi social în centrul căruia era pus omul. Principala trăsătură a acestei filozofii este conservarea unui conţinut ideatic-ezoteric unitar pe baza căruia, totodată, s-a compus teoretic şi exoteric o doctrină a Masoneriei moderne, care trebuia să se constituie într-o cale proprie de cunoaştere a lumii. Procesul de elaborare a acestei doctrine a continuat până în a doua jumătate a secolului XX, când a fost conceptualizată proiecţia unei evoluţii a ideilor masonice în context istoric mai larg, Masoneria modernă regulară căutând mereu să-şi păstreze miezul ideatic în forme originare, chiar şi după unificarea din 1813. Filozofia masonică consideră acele idei şi forme originare ca fiind legate între ele prin ceva primordial şi totodată că au fost transmise peste timp, motiv pentru care conceptul de filozofie în Masonerie (mai des folosit în secolul al XIX-lea şi mai puţin astăzi) se duce mult mai departe decât apariţia termenului în Grecia Antícă.
Existenţa în lumea modernă a Masoneriei/Francmasoneriei nu poate fiignorată sau, pentru omul inteligent, pusă în rândul ciudăţeniilornaturii umane. Este de mult un fenomen social cu implicaţii înmentalitatea si comportamentul oamenilor şi cu rădăcini adânci înistoria civilizaţiei.Alex Mihai Stoenescu realizează un studiu complex al Masoneriei, trecândprin aspectele metodologice ale cercetării istoriei Masoneriei,terminologia fundamentală utilizată, rituri şi […]
Servicii secrete şi masonerie! Serviciul Secret de Informaţii al ArmateiRomâne şi Jean Pangal, conducător absolut al masoneriei române dinperioada interbelică, sunt cei doi actori principali ai volumului apărutla editura RAO, ”Jean Pangal-documente inedite”, de Bogdan Bucur. Noutatea acestei cărţi stă în publicarea integral, pentru prima data, a474 de note informative întocmite, între 1932-1942, de Serviciul […]
Istoria popoarelor central europene se întrepătrunde adânc. Cehii,slovacii, polonezii, ungurii, românii, croaţii, slovenii au trăit sutede ani o istorie comună, care s-a confundat în mare parte cu istoriaImperiului Habsburgic. Relaţiile politice şi dinastice dintre acestepopoare, schimburile lor economice şi culturale au creat desigur ocultură şi un destin aparte. Criza feudalismului, la începutul secoluluial XVI-lea, a […]
De la era glaciară la Războiul Rece şi dincolo de el, de la Reykiavik laRiga, de la Arhimede la Einstein, de la Alexandru la Elţîn, totul într-osingură carte gândită de Norman Davies pentru a spune istoria Europei.Stilul narativ captivant al cărţii stabileşte de la bun începutamplasamentul geografic şi cronologic unde se desfăşoară drameleistoriei europene.Textul a […]
“Scopul Academiei de Ştiinţe din România este de a contribui, a încurajaşi a îndruma creaţiunea ştiinţifică prin:a),,comunicări, referate, publicaţii şi expoziţii privitoare lachestiuni de ştiinţă pură şi aplicată;b),,acordarea de premii pentru lucrările de valoare;c),,subvenţionarea cercetărilor în domeniul ştiinţific.Academia va fi un organ de consultare pentru autorităţi şi de îndrumarepentru instituţiile de cercetare ştiinţifică.” Statutul Academiei […]
O lucrare bazată pe documente fundamentale descoperite în arhive interneşi străine (SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, Federaţia Rusă), înmarea lor majoritate inedite, care descriu evenimentele anilor1939-1945, ale căror grave repercusiuni pe plan politic şi social suntresimţite şi astăzi în România.
În istoria Europei, un loc special între minorităţi este rezervatţiganilor. Trăind împrăştiaţi pe tot continentul, neavând o ţară a lorproprie, ei sunt cu adevărat o minoritate europeană, dar nu unaîntâlnită în definiţiile date minorităţilor naţionale, lingvistice sauetnice.Pornind tocmai de la aceste definiţii şi înţelegeri diferite alenoţiunilor de minoritate, Alex M. Stoenescu ne prezintă, bazându-se peanalize […]