Nu te mai naşti femeie, ci devii. Nu există nici un destin biologic, psihic, economic care să definească înfăţişarea ce-o dobândeşte în sânul societăţii femela omenească; ansamblul civilizaţiei elaborează acest produs intermediar între mascul şi castrat, definit ca fiind feminin. Fără îndoială că dacă menţii o castă în stare de inferioritate, ea rămâne inferioară: Libertatea însă poate rupe cercul aceesta; fapt e că nu poţi aştepta de la opresori o mişcare gratuită de generozitate; dar uneori revolta oprimaţilor, alteori însăşi evoluţia castei privilegiate creează situaţii noi. Atunci când sclavia unei jumătăţi din omenire va fi abolită, ca şi întregul sistem de ipocrizie pe care ea îl implică, această parte a omenirii îşi va dezvălui semnificaţia autentică; iar cuplul uman va afla înfăţişarea-i adevărată.
În timp ce Idriss îŞi păzea turma de capre şi oi, nu departe de oazaTabbelbala, un Land Rover şi-a făcut apariţia. O tânără blondă foarteatrăgătoare i-a făcut o poză tânărului păstor, urmând să i-o trimitădupă ce va ajunge la Paris.În zadar a aşteptat Idriss. Poza nu i-a mai fost trimisă. Mai târziu,când va pleca spre […]
Daca in arta lecturii, am reunit eseurile-manifest ale Virginiei Woolfprivind principiile modernismului, in Portrete in oglinda, am regrupat oserie de texte semnificative pentru modul in care scriitoarea isiilustreaza crezul poetic în cuprinsul portretului literar.Pornind de lateoria viziunii fragmentare, alimentata de descoperirea realitatiiinterioare, de relativitatea perceptiei subiective si de constiintafragilitatii efemere, autoarea ne invita sa privim […]
E un adevăr limitat, dar un adevăr totuşi, că toate cărţile se referă laalte cărţi şi reprezintă experienţa doar tratând-o ca pe o altă carte.Unele opere pot ridica această limită în totalitate: Don Quijote e oastfel de operă şi Orlando e alta. Quijote şi Orlando sunt cititoripasionaţi şi reprezentanţi ai autorilor lor, alţi cititoripasionaţi.[..] în […]
În decursul întregii sale vieţi, Virginia Woolf obişnuia ca, la anumiteintervale, să scrie scurte povestiri. Era obiceiul ei ca ori de câte oriîi venea o idee să o schiţeze într-o formă foarte provizorie şi s-o punăapoi de o parte într-un sertar. Ulterior, dacă un editor o solicita săscrie o povestire scurtă şi ea se afla […]
Încă din adolescenţă,Montherlant a fost fascinat de coride, pe care le-adescoperit în cursul unei vacanţe petrecute în Spania. Îl redescoperimîn Oamenii coridelor pe Alban de Bricoule. În coride, naratorul nu vededoar dovada tragică a omului care înfruntă moartea, ci o adevăratăceremonie, un sacrificiu sângeros moştenit din vechile religii.
CEL CARE CUNOASTE INFINITELE SCRUPULE CE-L TORTURAU PE KAFKA IN PREAJMA PUBLICARII VREUNEI LUCRARI PROPRII VA STI SA APRECIEZE LA JUSTA VALOARE ACEST VOLUM CARE CUPRINDE NUMAI TEXTE CARE POARTA GIRUL AUTORULUI. CITITORUL VA INTILNI AICI POVESTIRI ATIT DE FAIMOASECA METAMORFOZA SAU COLONIA PENITENCIARA, DAR SI TEXTE CARE APAR PRIMA DATA IN LIMBA ROMANA.
OAMENI PRECUM KNULP “NU SINT, CE-I DREPT, FOLOSITORI; IN SCHIMB, SINT MULT MAI PUTIN DAUNATORI DECIT MAJORITATEA CELOR FOLOSITORI. ATUNCI CIND UN ASTFEL DE KNULP, INZESTRAT CU SUFLET SI TALENT, NU-SI AFLA LOCUL IN LUME, LUMEA E SI EA LA FEL DE VINOVATA CA INSUSI KNULP”.HERMANN HESSE”DE NEUITAT RAMINE IMPRESIA DE-A DREPTUL ELECTRIZANTA PE CARE […]
CU IRONIA SA PLINA DE RAFINAMENT, CU INEGALABILA SA MAIESTRIE ARTISTICA, THOMAS MANN IMAGINEAZA O POSIBILA INTILNIRE INTRE IUBITA DIN TINERETE A LUI GOETHE, NEUITATA LOTTE A LUI WERTHER, SI CEL CARE, CINCIZECI DE ANI MAI TIRZIU, DEVENISE PATRIARHUL LITERATURII GERMANE. CITA EMOTIE REPRIMATA, CITE SENTIMENTE CONTRADICTORII, CE JOCUI SUBTILE CU MITURILE UNEI EPOCI INCAP […]
Castelul întruchipează imposibilitatea omului de a descifrasensulexistenţei sale civice.K.,personajul principal, încearcă să-şi întâlnească angajatorul, învederea preluării postului proaspăt obţinut.Un lucru cât se poate deobişnuit, s-ar spune.În lumina acestei motivaţii, limbajul lui Kafkaeste simplu şi sobru, contrastând cu peripeţiile declanşate de o dorinţăcât se poate de banală, dar a cărei realizare depinde întru totul decastel.Interferenţa permanentă […]