"Hanul lui Finn a fost conceput iniţial ca o serie de fabule, bucăţi în proză: scurte, concise şi concentrate ("epiclete", pentru a folosi neologismul creat de Joyce), stăruind asupra unor momente formatoare din istoria şi mitologia irlandeză, care cuprind un mileniu şi jumătate de la sosirea Sfântului Patrick în Irlanda. (...) Episoadele din Hanul lui Finn sunt scrise într-o diversitate de stiluri unică şi în cea mai mare parte într-o engleză inteligibilă. Privite în ansamblu, ele alcătuiesc adevăratul (şi până acum necunoscutul) precursor al vocilor cu multiple modulaţii din Priveghiul lui Finn. Joyce a compus aceste episoade rând pe rând, pe unele revizuindu-le, pe altele lăsându-le în ciornă înainte de a le pune deoparte. Şi aşa au rămas, aproape complet uitate, unele timp de şaisprezece ani (până când a scotocit prin dulap în căutarea materialului pentru ultimele episoade scrise din Priveghiul), iar altele pentru totdeauna, adică până în prezent." Danis Rose
Prin aceasta capodopera situata la cumpana dintre istorie si legenda,misticism si erotism, Gabriel García Márquez depaseste granitelerealismuluimagic. Poezia si maiestria stilului sau transforma aici scenamagicianului aventurier intr-un minunat iconostas baroc.
O BIJUTERIE A LITERATURII ENGLEZEJane Eyre a fost publicat în 1847, sub pseudonimul Currer Bell. Este unBildungsroman, în care autoarea urmărește emoțiile și experiențeleeroinei eponime, de la trecerea la maturitate la pasiunea acesteiapentru Mr. Rochester, eroul romantic byronian și stăpânul moșiei fictiveThornfield Hall. Jane Eyre a revoluționat arta ficțiunii prininternalizarea acțiunii, prin atenția acordată evoluției […]
“Băieţii” este considerată de critică ultima operă majoră scrisă deMontherlant.O carte despre o legătură pasională dintre doi băieţi în vârstă de 16 şi14 ani dintr-o şcoală din Franţa anului 1912. Scrisă în 1969, povestease desfăşoară în Franţa, în 1912, şi reflectă societatea acelei epoci.Alban, în vârstă de 16 ani, se mută la o şcoală nouă. […]
Roman sau poem în proză? Greu de spus. În Fructele pământului, urmate deNoile fructe, pe care le găsiți reunite în același volum, Gide propune ostructură hibridă din care fac parte forme poetice astăzi căzute îndesuet (balada sau rondoul), fragmente de jurnal intim, note decălătorie. Din toate însă răzbate patima cu care Gide iubește viața,natura, libertatea. […]
Un roman care și-a câștigat locul în istoria literaturii universale.Povestirea lui Gide îl poartă pe cititor prin câteva capitale europeneîn compania unor sfinți, aventurieri și hoți de buzunare. Acțiunea sepetrece la sfârșitul secolului al XIX-lea, când începe să circule zvonulcă Papa Leon al XIII-lea a fost răpit și este ținut sechestrat de o lojăfrancmasonică. Sub […]
În ziua arestării sale, K. deschide uşa camerei lui pentru a afla ce seîntâmplă cu micul dejun şi declanşează astfel un val de întâmplări carese sprijină, de-a lungul întregului roman, pe metafora uşii. Acuzat de ogreşeală pe care nu o cunoaşte, de nişte judecători cu care nu seîntâlneşte niciodată, conform unor legi despre care nimeni […]
Un bun soldat, publicat iniţial în 1915 şi plasat în perioadapremergătoare Primului Război Mondial, spune povestea tragică a luiEdward Ashburnham, soldatul din titlu, a căsătoriei sale aparentperfecte cu Leonora şi a prieteniei celor doi cu un cuplu american, Johnşi Florence Dowell. Bazat pe două incidente de adulter şi pe viaţaintimă complicată a autorului, romanul foloseşte […]
Cele 13 povestiri din această colecțieau fost publicate inițial individual înperioada 1903-1904, și pentru primaoară sub formă de volum în 1905. Eraprima colecție avându-l ca protagonistpe Sherlock Holmes apărută după1883, când acesta „murise”, la sfârșitul„Ultimului caz” din Memoriile luiSherlock Holmes; ulterior, Doyle a fostpresat insistent să‑l reînvie pe faimosuldetectiv. Prima povestire se petreceîn 1894 și […]
Efortul de a scrie o povestire este la fel de intens ca la începereaunui roman. Căci în primul paragraf al unui roman trebuie definit totul:structura, ton, ritm, lungime şi uneori chiar şi caracterul vreunuipersonaj. Restul este plăcerea de a scrie, cea mai intimă şi solitarăcare se poate imagina, şi dacă nu-ţi petreci restul vieţii corectîndu-ţicartea […]