EFORTUL DE A SCRIE O POVESTIRE ESTE LA FEL DE INTENS CA LA INCEPEREA UNUI ROMAN. CACI IN PRIMUL PARAGRAF AL UNUI ROMAN TEBUIE DEFINIT TOTUL: STRUCTURA, TON, RITM, LUNGIME SI UNEORI CHIAR SI CARACTERUL VREUNUI PERSONAJ. RESTUL ESTE PLACEREA DE A SCRIE, CEA MAI INTIM A SI SOLITARA CARE SE POATE IMAGINA, SI DACA NU-TI PETRECI RESTUL VIETII CORECTINDU-TI CARTEA E FIINDCA ACEEASI RIGOARE DE FIER DE CARE E NEVOIE CA S-O INCEPI SE IMPUNE SI CA S-O TERMINI. POVESTIREA, IN SCHIMB, NU ARE NICI INCEPUT, NICI SFIRRSIT: SE LEAGA SAU NU SE LEAGA.
Gabriel Garcia Márquez trasează primele linii ale realismului magic,dând naştere unui loc mitic şi legendar: Macondo. Trei personaje dingeneraţii diferite, trei perspective diferite, aşadar, susţin un monologinterior centrat pe aceeaşi temă: moartea doctorului din sat, personajincomod şi ciudat. Bătrânul colonel, fiica lui şi nepotul îndeplinesc,la fel ca în Antigona, de unde şi mottoul cărţii, ritualulînmormântării, […]
“În anul în care am împlinit nouăzeci de ani, am vrut să-mi dăruiesc onoapte de dragoste nebună cu o adolescentă fecioară.” Aceasta e fraza cucare debutează romanul lui Garcia-Marquez. Un ziarist bătrân decidesă-şi sărbătorească a 90-a aniversare în stil mare, oferindu-şi un cadoucare îl va face să simtă că trăieşte: o adolescentă virgină. Într-unbordel dintr-un […]
”După Romeo şi Julieta, aceasta este cea mai frumoasă poveste de dragoste care s-a scris vreodată. (…) O să fac nefericiţi o mulţime de bărbaţi, deoarece iubirea reprezintă totul aici. Acest bărbat a facut, timp de 50 de ani, curte unei femei.” Scott Steindorff ”…Trăiseră destul împreună ca să-şi dea seama că dragostea era dragoste […]
Gabriel Garcia Marquez abordează istoria actuală a Columbiei, relatândsechestrarea a zece jurnalişti din ordinul lui Pablo Escobar, şefulcartelului de la Medellin. Faptele au loc într-un climat de puternicetensiuni sociale, marcat de ascensiunea traficanţilor de droguri. Cumăiestria sa narativă inconfundabilă, Garcia Marquez transformă unreportaj într-un roman-cronică dinamic şi documentat, care reflectăcontradicţiile unei societăţi distruse de cel […]
Acest volum reuneşte cele mai reuşite povestiri scurte ale autoruluicolumbian laureat al Premiului Nobel pentru literatură. Cititorului îisunt deschise astfel porţile realismului magic. Realitatea estemodificată de formule magice şi legende, minunile fac parte dincotidian. Candida Erendira şi bunica sa fără suflet, personajeemblematice ale prozei marqueziene, întruchipează, în acelaşi timp,inocenţa şi răul, dragostea şi perversiunea. Naraţiunea […]
„Narațiunea se desfășoară în mare parte în mintea generalului, darGarcía Márquez intră și în alte minți cu o intensitate de scurtădurată, vorbind deseori cu vocea colectivă a tuturor oamenilor dinnațiunea distrusă; și astfel, prin introducerea necruțătoare acititorului în aceste perspective deosebit de detaliate, el lumineazămonstrul în interior și în exterior, oferind întregul. […] Majestos…Superb… Un […]
Efortul de a scrie o povestire este la fel de intens ca la începereaunui roman. Căci în primul paragraf al unui roman trebuie definit totul:structura, ton, ritm, lungime şi uneori chiar şi caracterul vreunuipersonaj. Restul este plăcerea de a scrie, cea mai intimă şi solitarăcare se poate imagina, şi dacă nu-ţi petreci restul vieţii corectîndu-ţicartea […]
Ultimele zile ale lui Simon Bolivar, eroul legendar al Americii Latine,– o călătorie către moarte într-un peisaj luxuriant. Ca întotdeauna laGarcia Marquez, o lume plină de pitoresc în care evoluează personajearhetipale cu sentimente inevitabile la fel de substanţiale ca şitrăsăturile lor fizice. După “Un veac de singuratate”, un succesgarantat.
În Ochi de câine albastru, scufundarea lui García Márquez în această“altă” realitate e profundă şi vertiginoasă. Aici nu este vorba despre orealitate plăcută şi amuzantă. García Márquez ne pune faţă în faţă cu oprezenţă inevitabilă – moartea -, dezvăluind-o ca pe o parte geamănă avieţii noastre. Moartea licărindu-ne în vise, cunoscută apoi caexperienţa totală a […]