Virginia Woolf poate fi descrisă drept o estetă apocaliptică, pentru care existenţa umană şi lumea întreagă sunt în final justificate doar ca fenomene estetice.[...] Pentru ea realitatea se schimbă cu fiecare percepţie nouă, iar ideile sunt umbre care mărginesc momentele privilegiate. Harold Bloom CANONUL OCCIDENTAL
În cazul meu se poate recunoaşte foarte bine o concentrare asuprascrisului. După ce mi-am dat seama că, din punct de vedere organic,scrisul reprezintă cea mai fertilă orientare a fiinţei mele, totul s-aprecipitat în această direcţie, lăsând fără preocupare toateaptitudinile ce vizau[…] plăcerile sexului, plăcerea de a mânca şi abea, bucuria meditaţiei filozofice şi a muzicii. […]
Este fatal să fii pur şi simplu bărbat sau femeie; trebuie să fiimasculin de feminină sau feminin de masculină. Este fatal pentru ofemeie să dea cea mai mică importanţă unui necaz; în orice caz, să seexprime conştient ca femeie. Şi “fatal” nu este o figură de stil; căcitot ce se scrie cu această înclinaţie spre […]
CU IRONIA SA PLINA DE RAFINAMENT, CU INEGALABILA SA MAIESTRIE ARTISTICA, THOMAS MANN IMAGINEAZA O POSIBILA INTILNIRE INTRE IUBITA DIN TINERETE A LUI GOETHE, NEUITATA LOTTE A LUI WERTHER, SI CEL CARE, CINCIZECI DE ANI MAI TIRZIU, DEVENISE PATRIARHUL LITERATURII GERMANE. CITA EMOTIE REPRIMATA, CITE SENTIMENTE CONTRADICTORII, CE JOCUI SUBTILE CU MITURILE UNEI EPOCI INCAP […]
O carte celebra a unui pilot de linie pe timp de pace si pilot militarin timpul celui de-al doilea razboi mondial, mort in conditiimisterioase, pe cind isi indelinea ultima misiune. “Citadela” este oparabola eleganta care solicita atentia cititorului pentru a-i patrundeintelesurile profunde. Observatia fina, perceptia ascutita, introspectiapsihologica fac din aceasta carte un model intelectual de […]
Se intampla in Franta, in timpul razboiului, cand nu era vreme pentrudragoste. Cand John Franklin, pilotul bombardierului Wellington, aterizeaza fortatin Franta ocupata, din vremea celui de Al Doilea Razboi Mondial, nu aveadecat doua lucruri in minte: siguranta echipajului sau si sa-siingrijeasca bratul grav ranit. Norocul le surade si sunt adapostiti incasa unui fermier a carui […]
ULTIMUL ROMAN SCRIS DE VIRGINIA WOOLF INAINTE DE A-SI PUNE CAPAT ZILELOR. O NARATIUNE SIMPLA, CU PROFUNDE IMPLICATII FILOZOFICE. O TRUPA DE ACTORI AMENAJEAZA O SCENA PENTRU PIESA LOR DE TEATRU. PROTAGONISTII TREBUIE SA-SI SCHIMBE INTRUNA COSTUMELEPENTRU A SUGERA SUCCESIUNEA EPOCILOR. DAR, CUM NU EXISTA DECIT PREZENTUL, ISTORIA ESTE NEGATA. DECI PIESA NU EXISTA, SCENA […]
La fel ca în Castelul lui Kafka sau ca în Zgomotul şi furia de Faulkner,în Pedro Paramo, Rulfo a ştiut să pună în scenă o poveste fascinantă,lipsită de vârstă şi de o frumuseţe rară: căutarea tatălui, care îlpoartă pe Juan Preciado spre Comala şi spre întâlnirea cu propriuldestin. O călătorie vertiginoasă, spusă de un cor […]
În decursul întregii sale vieţi, Virginia Woolf obişnuia ca, la anumiteintervale, să scrie scurte povestiri. Era obiceiul ei ca ori de câte oriîi venea o idee să o schiţeze într-o formă foarte provizorie şi s-o punăapoi de o parte într-un sertar. Ulterior, dacă un editor o solicita săscrie o povestire scurtă şi ea se afla […]
Castelul întruchipează imposibilitatea omului de a descifrasensulexistenţei sale civice.K.,personajul principal, încearcă să-şi întâlnească angajatorul, învederea preluării postului proaspăt obţinut.Un lucru cât se poate deobişnuit, s-ar spune.În lumina acestei motivaţii, limbajul lui Kafkaeste simplu şi sobru, contrastând cu peripeţiile declanşate de o dorinţăcât se poate de banală, dar a cărei realizare depinde întru totul decastel.Interferenţa permanentă […]
ROMANUL ILUSTREAZA DESCOPERIREA FACUTA DE JAMES JOYCE IN CLIPA IN CARE A INTELES LIMITELE CONSERVATORISMULUI TARII NATALE, IRLANDA,SI ALE PERCEPTIEI ARTISTICE DE PINA LA EL. DE ACEEA SUBIECTUL CARTII, AL OPEREI IN GENERAL, ESTE EVIDENTIEREA RAPORTULUI DINTRE ESENTA ARTEI SI LUMEA INTERIOARA A CREATORULUI. PROIECTIILE IMAGINATIVE ALE AUTORULUI AU CA REZULTAT UN AUTOPORTRET FICTIV.
Încarc...