Torturarea semenilor, omuciderile şi masacrele în masă au marcat
întreaga istorie a omenirii. Numai în secolul XX au fost ucişi circa
două sute de milioane de oameni în războaie sau de către propriile
guverne. În acelaşi secol, omul a inventat arme teribile ce pot provoca
nu doar extincţia speciei umane, ci şi distrugerea întregii planete. Şi
totuşi, omul este o fiinţă uimitoare, singura înzestrată cu raţiune, un
explorator înnăscut care a ajuns deja pe alte corpuri cereşti, un
creator de excepţie, un univers unic şi irepetabil de emoţii şi
sentimente nobile. Dar şi un rezervor de pasiuni mistuitoare, de ură şi
de cruzime. Cum se împacă aceste extreme ale naturii umane? Este omul un
ucigaş înnăscut sau învaţă să ucidă de la semenii săi? Cum funcţionează
mintea umană de face posibile orori inimaginabile? De fapt, de ce se
ucid oamenii? Este întrebarea fundamentală la care îşi propune să
răspundă această carte. Demersul multidisciplinar al autorului porneşte
de la genocid şi ajunge până la funcţionarea structurilor neurale, chiar
la nivel de sinapsă, iar finalul cărţii propune o viziune surprinzătoare
asupra viitorului imediat, pentru care omenirea s-ar putea să fie prea
puţin pregătită...