Este posibilă fraternitatea între creatori? Întâlnirea dintre doi artişti, iar uneori prietenia, nu poate exista în afara operei care se desăvârşeşte în ei. Această corespondenţă depune mărturie pentru o prietenie care hrăneşte meditaţia asupra acelor circumstanţe ce contează cu adevărat într-o viaţă, transfigurând-o uneori ca pe o şansă fulgurantă. "Peisajul, la fel ca prietenia, este râul nostru subteran. Peisaj fără ţinut", scrie René Char. Putem totuşi repera nişte puncte de trecere ale acestui râu. La eliptica formulă a lui Montaigne apropo de prietenia sa faţă de La Boétie, "că era el şi că eram eu", putem adăuga, în privinţa lui René Char şi a lui Albert Camus: "... în acea clipă a vieţii şi operei lor". Într-adevăr, ne imaginăm cu greu un dialog Char-Camus înainte de război.
Considerat drept capodopera sa incontestabilă, Jurnalul seduce printemele sale, toate aparţinând celor mai disputate probleme. Jurnaluleste istoria devenirii lui Gombrowicz, care se demască pentru a se făurisub ochii cititorilor săi. Jurnalul aduce lumină în ceeea ce priveşteatitudinea agresivă, ironia, sarcasmul pe care Gombrowicz l-a avut,însingurarea sa rămânând trăsătura psihologică principală.
În cazul meu se poate recunoaşte foarte bine o concentrare asuprascrisului. După ce mi-am dat seama că, din punct de vedere organic,scrisul reprezintă cea mai fertilă orientare a fiinţei mele, totul s-aprecipitat în această direcţie, lăsând fără preocupare toateaptidudinile ce vizau[…] Plăcerile sexului, plăcerea de a mânca şi abea, bucuria meditaţiei filozofice şi a muzicii. […]
“Dacă Jurnalul meu va reuşi să influenţeze pe cineva, afirma Gombrowiczîn 1969, nu o va face în maniera unui val care îneacă o stâncă, ciasemeni unei ape care penetrează, care se infiltrează…”Jurnalul lui Gombrowicz seduce prin toate temele sale, legate de uneledintre cele mai disputate probleme ale timpului său, aducând în luminăironia, sarcasmul şi atitudinea […]
În iunie 1934, André şi Clara Malraux călătoresc din nou. Nici un romanal lui Malraux nu se petrece în Franţa, în afară de câteva capitole dinultima sa carte, Les Noyers de l’Altenburg. De la obţinerea PremiuluiGoncourt pentru Condiţia umană, în 1933, şi în pofida unei experienţe înYemen în căutarea regatului reginei din Saba, la începutul […]
Revoluția din decembrie 1989 rămâne, încă, un eveniment cu numeroaseaspecte neelucidate, personaje controversate și elemente ce favorizeazădezvoltarea teoriilor conspiraționiste. Cartea „Scânteia vine de laMoscova” nu încearcă să interpreteze istoria, ci lasă personajele șipoveștile să se dezvăluie singure, așa cum au făcut-o în serialul deemisiuni realizate în urmă cu două decenii de către Vartan Arachelian.Redate în […]
Din postura sa de doctor care a dirijat crime în masă sau cea de evadatcare a scăpat definitiv de pedeapsă, Mengele a pătruns atât de adânc înconștiința oamenilor, încât, în ciuda dovezilor concludente, mulți aurefuzat să creadă că a murit. Cartea Mengele. Demascarea „Îngeruluimorții” reprezintă o poveste cutremurătoare despre știința care nu și-aimpus nicio limită, […]
Grigore Arbore: Studii în istoria lumii antice şi arheologie (1965) şiIstoria artei (1970). Cadru didactic asociat la Institutul “N.Grigorescu” din Bucureşti (1970-1972). Doctoral Degree in History of Art(1973-1975) la Scuola Normale Superiore din Pisa. Stabilit în Italia(1987). Din 1991, superexpert, apoi director tehnic (1995) în ConsiliulNaţional al Cercetării (C.N.R.) al Italiei. Beletristica: Exodul, 1967;Cenuşa, 1969; […]
Singură într-o pădure cu doar o pisică pe post de companie – aceastaeste povestea adevărată profund emoționantă a supraviețuirii remarcabilea unei fetițe în umbra Holocaustului. Născută în satul polonezTarnogrod, la marginea unei păduri adânci de pini, Mala are cea maifericită copilărie la care cineva ar putea spera. Dar, când naziștiiinvadează Polonia, satul ei iubit devine […]
Cartea prezintă câteva aspecte ale dinastiei regale din țara noastră,prin cei trei regi care au făurit România modernă: Carol I, Ferdinand șiMihai I, precum și contribuția Reginei Maria sau derapajele politice alelui Carol al II-lea. Un pasaj al autorului redă momentul în care Româniaa devenit Regat.„După-amiază la ora 3, cum scria Constantin Bacalbașa în Bucureștii […]