Arturo Barea este, fără îndoială, vocea rebelă din literatura spaniolă, dar această voce de prestigiu s-a făcut imediat auzită dincolo de graniţele Spaniei. Opera sa cea mai importantă o reprezintă trilogia La forja de un rebelde(Cum se făureşte un răzvrătit), formată din La forja (Copilăria unui răzvrătit), La ruta (Drumul unui răzvrătit) şi La llama (Pasiunea unui răzvrătit) - o cronică magistrală a Spaniei interbelice, cu accente autobiografice, şi care îi conferă o valoare de mărturie extraordinară. Capodopera lui Barea a avut încă de la început un destin cosmopolit care i-a marcat caracterul de excepţie: Cum se făureşte un răzvrătit a fost publicată mai întâi în engleză (Londra, 1941-1944), pentru a fi apoi retradusă în spaniolă (Buenos Aires, 1951). Romanul Copilăria unui răzvrătit este o evocare a universului juvenil al protagonistului, narată cu realism, în care cititorul va regăsi atmosfera,în acelaşi timp senină şi dureroasă, a Madridului sărac şi umil de la începutul secolului XX. Naraţiunea directă, evenimentele redate din perspectiva igenuă a copilăriei au o considerabilă valoare de document, completată de relatarea inspirată a experienţelor iniţiatice ale personajului.
“Personajele lui Roveredo trăiesc adesea la marginea vieţii sau înumbră, iar autorul povesteşte cu participare afectivă şi cu respectdespre gesturile violente, chiar brutale, precum şi despre umilinţeletrăite, despre gesturile confuze şi ticăloase, dar şi despre nobilul şineînfricatul curaj, despre piruetele şi acrobaţiile pe care acestea lefac în încercarea de a scăpa de muşcătura vieţii, visurile […]
Romanul “Hai – Ta” al scriitorului Ion Piţoiu-Dragomir este incitant şiprin universul tematic abordat, şi prin tehnica elaborării.Se poate remarca uşor fuziunea armonioasă a parabolei cu verosimilul carealitate în oglindă…Un clan al unui interlop va strivi pe bărbatul care nu a acceptatcompromisul, indiferent ce sumă exorbitantă i se “flutură” sub ochi.Soţia lui va muri curând, […]
Există cărţi care inspiră teamă. Teama de adevăr. Par mai curând bombecu ceas sau animale împăiate, care pot să-ţi sară la gât într-o clipă deneatenţie, decât cărţi. Personal, am avut această experienţă de douăori. Prima oară a fost cu mult timp în urmă, în 1977 sau în 1978; citeampe atunci un roman de mici dimensiuni […]