Ceea ce n-aş fi îndrăznit să sper a fost ca interesul pentru această carte să depăşească, obiectiv şi subiectiv, graniţele Germaniei, ca istoria "declinului unei familii" să-i viziteze şi pe alţii, ca burghezia europeană din Copenhaga sau Marsilia să se regăsească în ea, ca scriind - în formă şi conţinut - o carte foarte germană, să redau o bucată de istorie europeană. Thomas Mann
Thomas Mann este poate unul dintre cei mai sfâşiaţi artişti din secolulnostru. Nevoia de a se dedica operei nu este contrazisă, ca la Kafka, decondiţiile exterioare, de necesitatea de a exercita o meserie burgheză,ci de însăşi structura psihică contradictorie. Lui Thomas Mann existenţaşi activitatea artistului i s-au părut întotdeauna profund suspecte. –Thomas Kleininger
UNA DINTRE CAPODOPERELE LITERATURII DIN SECOLUL XX, MUNTELE VRAJIT STRINGE LAOLALTA INTR-O FRESCA INTELECTUALA TOATE FORTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA OMULUI MODERN. IN ACEST ROMAN, THOMAS MANN DESCRIE SOCIETATEA EUROPEANA INAINTE DE PRIMUL RAZBOI MONDIAL – O LUME BOLNAVA CARE SE NAPUSTESTE SPRE CATASTROFA.
Ceea ce n-aş fi îndrăznit să sper a fost ca interesul pentru aceastăcarte să depăşească, obiectiv şi subiectiv, graniţele Germaniei, caistoria “declinului unei familii”să-i viziteze şi pe alţii, ca burgheziaeuropeană din Copenhaga sau Marsilia să se regăsească în ea, ca scriind– în formă şi conţinut – o carte foarte germană, să redau o bucată deistorie […]
Cu ironia sa plină de rafinament, cu inegalabila sa măiestrie artistică,Thomas Mann imaginează o posibilă întâlnire între iubita din tinereţe alui Goethe, neuitata Lotte a lui Werther, şi cel care, cincizeci de animai târziu, devenise patriarhul literaturii germane. Câtă emoţiereprimată, câte sentimente contradictorii, ce jocuri subtile cu miturileunei epoci încap între copertele acestei cărţi fermecătoare.
Ceea ce n-aş fi îndrăznit să sper a fost ca interesul pentru aceastăcarte să depăşească, obiectiv şi subiectiv, graniţele Germaniei, caistoria “declinului unei familii” să-i viziteze şi pe alţii, caburghezia europeană din Copenhaga sau Marsilia să se regăsească în ea,ca scriind – în formă şi conţinut – o carte foarte germană, să redau obucată de […]
Autorul, care a pledat întreaga lui viaţă pentru umanitarism şipacifism, împotriva “stupidităţii sângeroase a războiului”, a reuşit înJocul cu mărgele de sticlă, ultimul său roman, să descopere parcăformula, dacă nu a fericirii, cel puţin a serenităţii. Dacă romaneleanterioare stăteau sub semnul scindării, fiind construite pe diverseopoziţii personificate de personajele aflate în relaţii antagonice, înJocul… personajul […]
Cineva m-a întrebat odată: “Ce faci? Cum scrii, cum creezi? Nu scrii,i-am răspuns. Nu încerci să scrii. Este foarte important: să nu încerci,fie că e vorba de Cadillac-uri, de creaţie sau de imortalitate. Aştepţi,şi, dacă nu se întâmplă nimic, mai aştepţi un pic. La fel si cu gândaculde sus de pe tavan. Aştepţi până vine […]
În mai 1943, Antoine de Saint-Exupéry, într-un tren care îl duce de laOran la Alger, întâlneşte o tânără femeie de douăzeci şi trei de ani,originară din regiunea estică a Franţei, căsătorită şi locuind la Oran,ofiţer şi sanitar pentru Crucea Roşie. Se îndrăgosteşte pe dată de ea şio frecventează în cursul ultimului an al vieĺii lui. […]
Un veac de singurătate, capodopera care l-a propulsat pe Gabriel García Márquez pe orbita celebrității internaționale și i-a adus Premiul Nobel (1982), este, în opinia unanimă a criticii – după Don Quijote de la Mancha, nemuritoarea creație a lui Cervantes –, cel mai frumos roman de expresie spaniolă din toate timpurile, așa cum mărturisește și […]