OMUL, MIA-M ZIS, ESTE FIINTA AL CAREI GLAS RASUNA IN ADAPOST SI IN LAGARELE DE PRIZONIERI. ALTII AU SUSTINUT SUS SI TARE CA OMUL EST E ECHIVALENT CU SUMA FANTASMELOR, INSTINCTELOR REFULATE, DORINTELOR NEMARTURISITE. SINT IMBIAT SA SCRIU: OMUL ESTE FACUT DIN TOT CEE A CE SE CLADESTE PE ACEASTA VEHEMENTA CONSTIINTA DE A EXISTA - NUMAI DE A EXISTA. DAR NU CUMVA ACEASTA ACEASTA CONSTIINTA ESTE LEGAT A DE OM CA SOCLUL DE STATUIE? DE CE M-AR INTERESA ACEASTA FIINTA CARE NU SE DEOSEBESTE DE AMIBA? PENTRU CA SI AMIBA SI EU - ACEL EU DIN VISARE SI NEBUNUL - AVEM CONSTIINTA EFORTULUI. CEEA CE MA FASCINEAZA IN AVENTURA PE CARE AM TRAIT-O ESTE MERSUL PE ZIDUL DINTRE VIATA SI MARILE GENUNI CE VESTESC MOARTEA. SI AMINTIREA ACESTOR GENUNI. ANDRE MALRAUX
Este fatal să fii pur şi simplu bărbat sau femeie; trebuie să fiimasculin de feminină sau feminin de masculină. Este fatal pentru ofemeie să dea cea mai mică importanţă unui necaz; în orice caz, să seexprime conştient ca femeie. Şi “fatal” nu este o figură de stil; căcitot ce se scrie cu această înclinaţie spre […]
ADEVARAR CHIRURG AL SCRISULUI, JOYCE OFERA PRIN FIECARE POVESTIRE DIN ACEST VOLUM VIVISECTIA UNOR SITUATII DE VIATA. VETI PUTEA APRE CIA INCA O DATA CALITATILE SCRISULUI LUI JOYCE CARE, ORICIT DE GENIAL, A FOST GREU DIGERABIL MULT TIMP… POVESTIRILE SINT MAI “NORM ALE”, DAR NU LE LIPSESTE ACEL CEVA STRANIU CARE, IMBINAT CU UMOR ORI […]
AMERICA – UNUL DINTRE MARILE ROMANE, PUBLICATE POSTUM, ALE CELEBRULUI SCRIITOR VIZIONAR, AL CARUI MANUSCRIS (1914) NU ARE VREUN TITLU, DAR PE CARE KAFKA L-A NUMIT “ROMANUL MEU AMERICAN” – INAUGUREAZA TRILOGIA SINGURATATII, CARE VA FI COMPLETATA DE ROMANELE “PROCESUL” SI “CASTELUL”. IN REALITATE, KAFKA NU A VIZITAT NICIODATA AMERICA. DE ACEEA, EL CREEAZA UN […]
IUBESC ACEASTA POVESTE, EMOTIONANTA SI LACATUITA CU MESTESUG, PENTRU OMENESCUL CE RAZBTE DIN FIECARE PAGINA A EI. GASESC IN EA SIMTAMINTE PE CARE LE-AM TRAIT EU INSUMI IN VREMEA COPILARIEI SI PE CARE LE-AM PIERDUT SI APOI MAI SINT CELE DOUA SCENE DE DRAGOSTE: ELEAU DEVENIT DE-ACUM INTIMPLARI DIN PROPRIA MEA VIATA STEFAN ZWEIG
Daca in arta lecturii, am reunit eseurile-manifest ale Virginiei Woolfprivind principiile modernismului, in Portrete in oglinda, am regrupat oserie de texte semnificative pentru modul in care scriitoarea isiilustreaza crezul poetic în cuprinsul portretului literar.Pornind de lateoria viziunii fragmentare, alimentata de descoperirea realitatiiinterioare, de relativitatea perceptiei subiective si de constiintafragilitatii efemere, autoarea ne invita sa privim […]
Castelul întruchipează imposibilitatea omului de a descifrasensulexistenţei sale civice.K.,personajul principal, încearcă să-şi întâlnească angajatorul, învederea preluării postului proaspăt obţinut.Un lucru cât se poate deobişnuit, s-ar spune.În lumina acestei motivaţii, limbajul lui Kafkaeste simplu şi sobru, contrastând cu peripeţiile declanşate de o dorinţăcât se poate de banală, dar a cărei realizare depinde întru totul decastel.Interferenţa permanentă […]
Se intampla in Franta, in timpul razboiului, cand nu era vreme pentrudragoste. Cand John Franklin, pilotul bombardierului Wellington, aterizeaza fortatin Franta ocupata, din vremea celui de Al Doilea Razboi Mondial, nu aveadecat doua lucruri in minte: siguranta echipajului sau si sa-siingrijeasca bratul grav ranit. Norocul le surade si sunt adapostiti incasa unui fermier a carui […]
La fel ca în Castelul lui Kafka sau ca în Zgomotul şi furia de Faulkner,în Pedro Paramo, Rulfo a ştiut să pună în scenă o poveste fascinantă,lipsită de vârstă şi de o frumuseţe rară: căutarea tatălui, care îlpoartă pe Juan Preciado spre Comala şi spre întâlnirea cu propriuldestin. O călătorie vertiginoasă, spusă de un cor […]
ROMANUL ILUSTREAZA DESCOPERIREA FACUTA DE JAMES JOYCE IN CLIPA IN CARE A INTELES LIMITELE CONSERVATORISMULUI TARII NATALE, IRLANDA,SI ALE PERCEPTIEI ARTISTICE DE PINA LA EL. DE ACEEA SUBIECTUL CARTII, AL OPEREI IN GENERAL, ESTE EVIDENTIEREA RAPORTULUI DINTRE ESENTA ARTEI SI LUMEA INTERIOARA A CREATORULUI. PROIECTIILE IMAGINATIVE ALE AUTORULUI AU CA REZULTAT UN AUTOPORTRET FICTIV.
Acţiunea romanului se petrece între anii 1939-1945. Sunt evocateamintirile lui Abel Tiffauges: la colegiul Saint Christophe de Beauvaisîl întâlneşte pe Nestor, elev ciudat şi privilegiat, care îl ia subaripa sa, însă acesta moare în ziua în care colegiul ia foc. Dar cumizbucneşte cel de al Doilea Război Mondial, va trece prin o serie deîntâmplări nefericite […]
Încarc...