„A afirma că arta își are punctul de plecare în realitate estre un loccomun în exegeza operei woolfiene, mai ales când este în discuție Sprefar, cea mai autobiografică dintre operele scriitoarei. Criticii carecitesc acest roman în lumina comentariilor retrospective din jurnaleleși memoriile Virginiei Woolf subliniază, în general, dimensiuneaterapeutică și apropierea textului de materialul biografic.Autoarea comentează […]

Romanul pătrunde în intimitatea Clarissei Dalloway, o londoneză dinînalta societate, pentru care pregătirile de o serată constituiepretextul de a medita asupra relaţiei cu soţul ei, a celei cu iubituldin tinereţe, dar şi asupra atracţiei pentru o bună prietenă.

E un adevăr limitat, dar un adevăr totuşi, că toate cărţile se referă laalte cărţi şi reprezintă experienţa doar tratând-o ca pe o altă carte.Unele opere pot ridica această limită în totalitate: Don Quijote e oastfel de operă şi Orlando e alta. Quijote şi Orlando sunt cititoripasionaţi şi reprezentanţi ai autorilor lor, alţi cititoripasionaţi.[..] în […]

În decursul întregii sale vieţi, Virginia Woolf obişnuia ca, la anumiteintervale, să scrie scurte povestiri. Era obiceiul ei ca ori de câte oriîi venea o idee să o schiţeze într-o formă foarte provizorie şi s-o punăapoi de o parte într-un sertar. Ulterior, dacă un editor o solicita săscrie o povestire scurtă şi ea se afla […]

Virginia Woolf poate fi descrisă drept o estetă apocaliptică, pentrucare existenţa umană şi lumea întreagă sunt în final justificate doar cafenomene estetice.[…] Pentru ea realitatea se schimbă cu fiecarepercepţie nouă, iar ideile sunt umbre care mărginesc momenteleprivilegiate. Harold Bloom CANONUL OCCIDENTAL

Daca in arta lecturii, am reunit eseurile-manifest ale Virginiei Woolfprivind principiile modernismului, in Portrete in oglinda, am regrupat oserie de texte semnificative pentru modul in care scriitoarea isiilustreaza crezul poetic în cuprinsul portretului literar.Pornind de lateoria viziunii fragmentare, alimentata de descoperirea realitatiiinterioare, de relativitatea perceptiei subiective si de constiintafragilitatii efemere, autoarea ne invita sa privim […]

Bâlciul deșertăciunilor este un roman realist cu nuanțe satirice, care aapărut în Londra anilor 1848. El surprinde societatea aristocraticăbritanică a începutului de secol XIX, perioadă în care s-au desfășuratRăzboaiele Napoleoniene. Povestea are aspectul unei scene de teatru depăpuși, care redă miniatural și ironic imaginea unei societățicaracterizate de ipocrizie, oportunism și vanitate; cu toate căpersonajele romanului […]

Romanul reprezintă cheia de boltă a întregului ciclu al Comediei umane,întrucât Balzac introduce aici procedeul personajelor „reparaissant” –al căror destin este urmărit de-a lungul mai multor romane (Rastignac,Vautrin, doamna de Restand etc.). Moş Goriot şi-a sacrificat toatăaverea strânsă de-a lungul vieţii pentru a-şi face fericite fiicele,Anastasie de Restand (căsătorită cu un aristocrat) şi Delphine deNucingen […]

Cea mai cunoscută și mai apreciată operă a lui Jane Austen vă introduceîn lumea de la cumpăna veacurilor xvlll și xlx. Observația fină șiumorul autoarei oferă cititorului delicioase momente de lectură,surprinzînd modul de viață britanic la un anumit nivel social. Nulipsește nici povestea de dragoste cu peripețiile ei.

Rebecca este o poveste despre două femei, un bărbat şi o casă. Douăafemei: Rebecca, prima soţie dispărută pe mare, rebelă şi misterioasă, şidoamna de Winter, actuala soţie, supusă şi naivă. Un bărbat, Maxim deWinter, pe care trecutul nu-l lasă să-şi refacă viaţa. Şi o casă,castelul Manderley, a cărui existenţă se întrepătrunde cu destinulpersonajelor. O poveste […]

ROMANUL ILUSTREAZA DESCOPERIREA FACUTA DE JAMES JOYCE IN CLIPA IN CARE A INTELES LIMITELE CONSERVATORISMULUI TARII NATALE, IRLANDA,SI ALE PERCEPTIEI ARTISTICE DE PINA LA EL. DE ACEEA SUBIECTUL CARTII, AL OPEREI IN GENERAL, ESTE EVIDENTIEREA RAPORTULUI DINTRE ESENTA ARTEI SI LUMEA INTERIOARA A CREATORULUI. PROIECTIILE IMAGINATIVE ALE AUTORULUI AU CA REZULTAT UN AUTOPORTRET FICTIV.

Publicarea in 1981 a romanului “Cronica unei morţi anunţate” a stârnitentuziasmul unanim al criticii şi cititorilor. García Márquez işidovedeşte, incă o dată, în această operă de mica intindere,extraordinarele-i daruri de povestitor construind un roman perfect, petemeiul unui fapt simplu: o crimă anunţată, pe care nimeni nu sestraduieşte s-o oprească. Traducere din limba spaniola:Tudora Sandru-Mehedinti

”Amintiri de la curtea cu juri” este o culegere de însemnări din timpulcelor aproape două săptămâni pe care André Gide le-a petrecut ca juratla Rouen. Fin observator, scriitorul a zugrăvit portretul unui sistemjuridic bolnav, cu judecători şi juraţi incompetenţi, anchete făcute demântuială, interogatorii care nu duc nicăieri, un sistem în care ceisărmani şi fără apărare […]

Una dintre capodoperele literaturii din secolul XX, Muntele vrăjitstrânge laolaltă într-o frescă intelectuală toate forţele careacţionează asupra omului modern. În acest roman, Thomas Mann descriesocietatea europeană înainte de Primul Război Mondial – o lume bolnavăcare se năpusteşte spre catastrofă. “Ce v-aş putea spune despre această carte şi despre felul în care artrebui ea citită? Cred […]