Grigore Arbore are studii în istoria lumii antice și arheologice (1965) și istoria artei (1970). Cadru didactic asociat la Institutul „N. Grigorescu“ din București (1970–1972). Doctoral Degree în History of Art (1973–1975) la Scuola Normale Superiore din Pisa. Stabilit în Italia (1987). Din 1991, superexpert, apoi director tehnic (1995) în Consiliul Național al Cercetării (C.N.R.) al Italiei.

Beletristică: Exodul, 1967; Cenușa, 1969; Auguralia, 1972; Poeme, 1974; Averse, 1976; Stolul de argint, 1979; Retrageri, 1979 (antologie); Din toate părțile, 1984.

Istoria artei și culturii: Futurismul (1976), Cetatea ideală a Renașterii: studiu asupra morfologiei formelor urbane (București, 1976), Forma ca viziune: Bernini și stilistica barocului (București, 1984), Arta în timpul monarhiilor absolute (UTET, Torino, 1997). A coordonat colecția Pictura în Europa (Milano, 1994). A îngrijit sinteza Cavalerii stepelor (Milano, 1980), dedicată istoriei culturilor antice din Asia Centrală, și volumul De la Marea Adriatică la Marea Neagră, venețieni și români: trasee de istorii comune (C.N.R., 2003).

Cavaler al Ordinului de Merit al Republicii Italiene (1982). Cavaler al Ordinului Serviciu Credincios al României (2002). În 2005, a publicat la Editura RAO volumul Libertatea fără democrație și „glonțul de aur“.