A trecut un an de când s-a stins. Și-a dorit să devină psihiatru, însă după încheierea studiilor de medicină a decis să renunțe la această carieră. Așa se face că literatura română a câștigat un scriitor iubit de public și apreciat de critici. Cărțile sale au cunoscut tiraje uriaşe şi reeditări, în ţară şi în străinătate. Au fost traduse în engleză, franceză, germană, rusă, chineză, suedeză, maghiară, polonă, spaniolă, slovenă.

Revista Cultura, al cărei fondator a fost, a promovat „politica bunului-simț, a respectului pentru valoare, dialog și cultură, a luptei de idei împotriva imposturii și ignoranței” și a marcat fenomenul cultural într-o perioadă istorică dificilă, complicată, plină de incertitudine. Eroii romanelor sale încearcă să reconstituie evenimente din trecut, întotdeauna controversate, cum ar fi cooperativizarea forțată și fenomenul partizanilor și al rezistenței armate din munți, revolta minerilor din Valea Jiului și represiunea care a urmat după aceasta. Autorul își structura cărțile pe baza unor date pe care le culegea uneori intervievându-i pe cei implicați în evenimente, ca un veritabil sociolog. Poate și din această cauză Augustin Buzura a fost unul dintre cei mai cenzurați scriitori în perioada comunistă.

  Imprimă acest articol