V-aţi întrebat vreodată cum se face că unele cărţi sunt aşteptate dinainte să apară, sunt publicate, apoi ajung rapid la cititori? Şi nu ne referim aici la titluri ai căror autori sunt promovaţi prin campanii intense, la nivel internaţional, ci la cărţile obişnuite, care par să te cucerească imediat. O explicaţie ar fi, poate,  momentul publicării, sau meritul autorului, al copertei cărţii sau al temei sale. Sau toate la un loc, într-o alchimie fericită care dă naştere unui produs excpţional. Este cazul Cărţii de aur a Centenarului Marii Uniri, care s-a făcut remarcată din ziua lansării. Este cea mai importantă apariţie a acestui târg, a spus Ion Cristoiu, deşi la Gaudeamus, în cele cinci zile, s-au lansat sute de cărţi. La trei săptămâni de la apariţie, zeci de librării şi supermarketuri din ţară au comandat cartea, iar pe website-ul Editurii RAO, aceasta se află pe locul al doilea în topul vânzărilor, după Origini, a lui Dan Brown.

Dar de ce este această carte altfel?  Iată, mai jos, câteva motive pentru care cartea aceasta nu ar trebui să lipsească din biblioteca niciunui român. Lucrarea lui Bogdan Bucur vorbeşte despre un moment special din istoria României, anul 1918. De altfel, lucrarea a apărut cu câteva zile înainte de deschiderea anului Centenarului Marii Uniri, iar mesajul ei este acela de a ne cunoaşte mai bine istoria.  După cum spune autorul său, „realizarea României Mari a fost un proiect politic de succes“. Însă cartea nu relatează, la modul idilic, doar reuşitele istorice, aceasta redă şi divergenţele dintre diferiţi lideri în ce priveşte implicarea României în Primul Război Mondial, de exemplu, sau Unirea Basarabiei cu România. „Mi-am propus să am o abordare realistă și corectă din punct de vedere științific. (…) Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri își propune să ofere cititorului pasionat de istoria națională posibilitatea de a parcurge, prin intermediul documentelor inedite și al ilustrațiilor rare, întregul proces al construcției României Mari, începând cu participarea la Marele Război (1916 1919), continuând cu procedurile politico administrative de unificare a Basarabiei (27 martie 1918), Bucovinei (28 noiembrie 1918), Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului, Maramureșului (1 decembrie 1918) și a insulei Ada Kaleh (1918 1919) cu România, și culminând cu încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria la Alba Iulia (15 octombrie 1922). Un capitol distinct al lucrării ne poartă cu gândul prin fermecătoarea Românie Mare (1918 1940), un accent deosebit căzând asupra momentelor festive, din perioada interbelică, de celebrare a Marii Uniri. Chiar dacă preocuparea fundamentală a editorului a fost respectarea riguroasă a adevărului istoric – inclusiv atunci când acesta poată să fie dureros sau chiar rușinos –, Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri este închinată memoriei acelora care, în marile clipe istorice, au luptat pentru înfăptuirea „visului milenar al tuturor românilor”: întregirea României. Și chiar dacă visul unirii tuturor românilor într-un singur stat național unitar nu a fost nicidecum unul milenar (ideea a prins contur de abia către jumătatea secolului al XIX-lea) și nici nu a ținut prea mult (România Mare se prăbușește teritorial în 1940, după numai 22 de ani de la Marea Unire), imaginea anului 1918 rămâne, indiscutabil, momentul astral din întreaga istorie a românilor“, spune, în Nota asupra ediţiei, istoricul Bogdan Bucur.

Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri este o lucrare istorică, destinată specialiştilor, dar şi cititorilor obişnuiţi, pentru că reuneşte documente, imagini, facsimile inedite, la care altfel aceştia nu ar avea acces. Autorul ne ghidează atent printr-o istorie nu întotdeauna fericită. Acesta evită, de exemplu, clişeele privind războiul:  în loc să insereze fotografii care prezintă ororile acestuia, profesorul Bucur alege documente ale vremii (Manifestul comandantului Armatei Aliate  Dunării, redactat de generalul Berthelot pe 10 noiembrie 1918 şi aruncat deasupra Bucureştiului de piloţii aviaţiei  franceze, sau postere apărute în presa străină a vremii, imagini ale Căii Victoriei sub ocupaţia militară a Puterilor Centrale. Palatul Mitropoliei Bucovinei, în care s-a votat unirea Bucovinei cu România, sfinţirea primului drapel tricolor, la Viena, delegaţia românilor din comuna Galtiu, înainte de plecarea spre Alba Iulia, Regele Ferdinand stând de vorbă cu populaţia locală din Câmpia Turzii, în 1919, intrarea triumfală a familiei regale în Bucureşti, la 1 decembrie 1918 – sunt doar câteva dintre sutele de imagini şi documente care ilustrează perioada istorică descrisă şi care ne însoţesc în acestă impresionantă călătorie în timp.

Mai multe despre carte, pe:

http://www.centenarulmariiuniri.ro

www.facebook.com/centenarulmariiuniri

 

 

 

  Imprimă acest articol