COMBINAND MISTICISMUL ESTIC CU MOTIVELE BASMELOR EUROPENE, POVESTILE DIN ACEST VOLUM, TRADUSE PENTRU INTÂIA OARA IN LIMBA ROMANA, CONFIGUREAZA EVOLUTIA LUI HERMANN HESSE CA ARTIST IN TIMPUL PRIMELOR DOUA DECENII ALE SECOLULUI XX. UNEORI IN MOD LUXURIANT SI LIRIC, ALTEORI IN SIMPLUL LIMBAJ AL PARABOLEI, ACESTE BASME RELEVA PREOCUPAREA LUI HESSE FATA DE TEME PRECUM MOARTEA, TRAIUL ARMONIOS SI IZOLAREA ARTISTULUI."SECRETUL OPEREI LUI HESSE REZIDA IN FORTA CREATOARE A COMPARATIILOR SALE POETICE, IN "TEATRUL MAGIC" AL PANORAMEI SUFLETULUI, PE CARE IL INVOCA IN FATA LUMII INTREGI. CONSTA IN IDENTITATEA IDEII SI APARENTELOR CARE POT FI MAI MULT DECAT SUGERATE DE OPERA SA LA FEL CA ORICE OPERA CREATA DE OM? - HUGO BALL IN HERMANN HESSE, 1947
Tânărul dascăl şi elevul dintr-o şcoală monahală: Narcis şi Gură-de-Aur.Între cei doi ia naştere o prietenie profundă, dar drumurile lor sedespart. Gură-de-Aur se lasă pradă plăcerilor cărnii şi va pribegi aniîn şir din femeie în femeie. Este salvat de Narcis, devenit între timpabatele Ioan. O ultimă călătorie îi provoacă boala şi, în cele din urmă,moartea.
TINARUL DASCAL SI ELEVUL DINTR-O SCOALA MONAHALA: NARCIS SI GURA-DE-AUR. INTRE CEI DOI IA NASTERE O PRIETENIE PROFUNDA, DAR DRUMURILE LOR SE DESPART. GURA-DE-AUR SE LASA PRADA PLACERILOR CARNII SI VA PRIBEGI ANI IN SIR DIN FEMEIE IN FEMEIE. ESTE SALVAT DE NARCIS,DEVENIT INTRE TIMP ABATELE IOAN. O ULTIMA CALATORIE I PROVOACA BOALA SI, IN […]
Hermann Hesse este, poate, autorul german cu cel mai durabil succes lapublic. Cele două texte reunite într-un volum concentrează, ca într-oesenţă îndelung distilată, ceva din temele favorite ale mareluiscriitor: Orientul şi căutarea de sine.
E GREU SA NU OBSERVI ASEMANARILE CU PROUST. ÎNSA MODUL DE A CAUTA AL LUI HESSE DIFERA DE CEL AL SCRIITORULUI FRANCEZ. ÎN VREME CE PROUST URMARESTE SA ADUCA LA SUPRAFATA, DIN PENUMBRA SUBCONSTIENTULUI, TRAIREA CA ATARE, APARENT FARA INSEMNATATE, HESSE RECHEAMA DIN INTUNERICUL TRECUTULUI, RINDUIESTE SI INTERPRETEAZA ACELE PORNIRI CARE, APROAPE INTOTDEAUNA, SINT ADIACENTE […]
Incapabil să savureze bucuriile mărunte ale vieţii, din ce în ce mai solitar şi mai izolat de lume, Harry Haller începe să semene tot mai mult cu un “lup de stepă”. Singura soluţie pe care o întrevede este sinuciderea, însă teama de moarte îl împiedică să meargă până la capăt. Întâlnirea cu Hermine, omologul său […]
Tânărul dascăl şi elevul dintr-o şcoală monahală: Narcis şi Gură-de-Aur.Între cei doi ia naştere o prietenie profundă, dar drumurile lor sedespart. Gură-de-Aur se lasă pradă plăcerilor cărnii şi va pribegi aniîn şir din femeie în femeie. Este salvat de Narcis, devenit între timpabatele Ioan. O ultimă călătorie îi provoacă boala şi, în cele din urmă,moartea.
E greu să nu observi asemănările cu Proust. Însă modul de a căuta al luiHesse diferă de cel al scriitorului francez. În vreme ce Prousturmăreşte să aducă la suprafaţă, din penumbra subconştientului, trăireaca atare, aparent fără însemnătate, Hesse recheamă din întunericultrecutului, rânduieşte şi interpretează acele porniri care, aproapeîntotdeauna, sunt adiacente componenţei morale şi care pun […]
Oameni precum Knulp “nu sunt, ce-i drept, folositori; în schimb, suntmult mai puţin dăunători decât majoritatea celor folositori. Atunci cândun astfel de Knulp, înzestrat cu suflet şi talent, nu-şi află locul înlume, lumea e şi ea la fel de vinovată ca însuşi Knulp”. Hermann Hesse“De neuitat rămâne impresia de-a dreptul electrizantă pe care demian-ulacelui misterios […]
INCAPABIL SA SAVUREZE BUCURIILE MARUNTE ALE VIETII, DIN CE IN CE MAI SOLITAR SI MAI IZOLAT DE LUME, HARRY HALLER INCEPE SA SEMENE TO T MAI MULT CU UN LUP DE STEPA. SINGURA SOLUTIE PE CARE O INTREVEDE ESTE SINUCIDEREA, INSA TEAMA DE MOARTE IL IMPIEDICA SA MEARGA P INA LA CAPAT. ÎNTILNIREA CU HERMINE, […]