ROMANUL ILUSTREAZA DESCOPERIREA FACUTA DE JAMES JOYCE IN CLIPA IN CARE A INTELES LIMITELE CONSERVATORISMULUI TARII NATALE, IRLANDA, SI ALE PERCEPTIEI ARTISTICE DE PINA LA EL. DE ACEEA SUBIECTUL CARTII, AL OPEREI IN GENERAL, ESTE EVIDENTIEREA RAPORTULUI DINTRE ESEN TA ARTEI SI LUMEA INTERIOARA A CREATORULUI. PROIECTIILE IMAGINATIVE ALE AUTORULUI AU CA REZULTAT UN AUTOPORTRET FICTIV.
PROCESUL LUI KAFKA ESTE DEJA UNUL DINTRE TEXTELE CLASICE ALE LITERATURII ABSURDULUI. UNIVERSUL IN CARE JOSEF K. TRAIESTE ESTE UNUL AL LIBERTATILOR LIMITATE, AL AGRESIUNILOR VAGI, ABIA PERCEPUTE, DAR GENERATOARE DE ANXIETATE SI PSIHOZA. PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE UN POTENTIAL ALTER EGO AL FIECARUIA DINTRE NOI.
IN SERIA DE AUTOR THOMAS MANN NI SE OFERA UN NOU PRILEJ DE DESFATARE: LA INTERSECTIA DINTRE JANE AUSTEN SI IBSEN, FRESCA SOCIALA GERMANA FIXEAZA TIPOLOGII INCONFUNDABILE SI NAREAZA DRAME MAI MARI SAU MAI MICI, EXHIBATE LEJER SAU CAMUFLATE CU GRIJA.
Virginia Woolf poate fi descrisă drept o estetă apocaliptică, pentrucare existenţa umană şi lumea întreagă sunt în final justificate doar cafenomene estetice.[…] Pentru ea realitatea se schimbă cu fiecarepercepţie nouă, iar ideile sunt umbre care mărginesc momenteleprivilegiate. Harold Bloom CANONUL OCCIDENTAL
Cine deschide astazi cartea de eseuri a Virginiei Woolf, cu intentia dea se initia in arta lecturii, are din prima clipa senzatia patrunderiiintr-un spatiu privilegiat. E invitat sa se dezbrace de prejudecatile side servitutile exercitiului academic, pentru a se aventura intr-ofascinanta experienta a libertatii de cuget. Tinta unui asemenea demers,dupa cum vom vedea, este, pe […]
ULTIMUL ROMAN SCRIS DE VIRGINIA WOOLF INAINTE DE A-SI PUNE CAPAT ZILELOR. O NARATIUNE SIMPLA, CU PROFUNDE IMPLICATII FILOZOFICE. O TRUPA DE ACTORI AMENAJEAZA O SCENA PENTRU PIESA LOR DE TEATRU. PROTAGONISTII TREBUIE SA-SI SCHIMBE INTRUNA COSTUMELEPENTRU A SUGERA SUCCESIUNEA EPOCILOR. DAR, CUM NU EXISTA DECIT PREZENTUL, ISTORIA ESTE NEGATA. DECI PIESA NU EXISTA, SCENA […]
Seria de autor Montherlant debuteaza cu celebra tetralogie romanesca dincare fac parte: Fetele, 1936; Indurare pentru femei, 1936;Demonulbinelui, 1937; Leproasele, 1939. Desi alcatuiesc un tot: aceeasiactiune, acelasi personaj principal, romanele isi vor pastraindependenta, urmind a fi publicate succesiv. In primul volum altetralogiei – Fetele – este atacata nu femeia in sine, ci idolarizareafemeii, situatia privilegiata […]
Este fatal să fii pur şi simplu bărbat sau femeie; trebuie să fiimasculin de feminină sau feminin de masculină. Este fatal pentru ofemeie să dea cea mai mică importanţă unui necaz; în orice caz, să seexprime conştient ca femeie. Şi “fatal” nu este o figură de stil; căcitot ce se scrie cu această înclinaţie spre […]
În cazul meu se poate recunoaşte foarte bine o concentrare asuprascrisului. După ce mi-am dat seama că, din punct de vedere organic,scrisul reprezintă cea mai fertilă orientare a fiinţei mele, totul s-aprecipitat în această direcţie, lăsând fără preocupare toateaptitudinile ce vizau[…] plăcerile sexului, plăcerea de a mânca şi abea, bucuria meditaţiei filozofice şi a muzicii. […]
AMERICA – UNUL DINTRE MARILE ROMANE, PUBLICATE POSTUM, ALE CELEBRULUI SCRIITOR VIZIONAR, AL CARUI MANUSCRIS (1914) NU ARE VREUN TITLU, DAR PE CARE KAFKA L-A NUMIT “ROMANUL MEU AMERICAN” – INAUGUREAZA TRILOGIA SINGURATATII, CARE VA FI COMPLETATA DE ROMANELE “PROCESUL” SI “CASTELUL”. IN REALITATE, KAFKA NU A VIZITAT NICIODATA AMERICA. DE ACEEA, EL CREEAZA UN […]
Acţiunea romanului se petrece între anii 1939-1945. Sunt evocateamintirile lui Abel Tiffauges: la colegiul Saint Christophe de Beauvaisîl întâlneşte pe Nestor, elev ciudat şi privilegiat, care îl ia subaripa sa, însă acesta moare în ziua în care colegiul ia foc. Dar cumizbucneşte cel de al Doilea Război Mondial, va trece prin o serie deîntâmplări nefericite […]
Încarc...