Prin Filozofia Masoneriei se înţelege un corp de idei distincte şi de concepte unitare puse la temelia ritualului masonic începând din secolul al XVIII-lea pentru a evoca idei şi concepte ancestrale şi antíce, anumite precepte ale credinţei creştine şi principii operative ale unor ordine profesionale medievale, care au evoluat neîntrerupt de-a lungul mileniilor, dar sub diferite aspecte culturale, şi au luat în Epoca Luminilor aspectul unui curent de reformare a mentalităţilor medievale spre un ideal moral şi social în centrul căruia era pus omul. Principala trăsătură a acestei filozofii este conservarea unui conţinut ideatic-ezoteric unitar pe baza căruia, totodată, s-a compus teoretic şi exoteric o doctrină a Masoneriei moderne, care trebuia să se constituie într-o cale proprie de cunoaştere a lumii. Procesul de elaborare a acestei doctrine a continuat până în a doua jumătate a secolului XX, când a fost conceptualizată proiecţia unei evoluţii a ideilor masonice în context istoric mai larg, Masoneria modernă regulară căutând mereu să-şi păstreze miezul ideatic în forme originare, chiar şi după unificarea din 1813. Filozofia masonică consideră acele idei şi forme originare ca fiind legate între ele prin ceva primordial şi totodată că au fost transmise peste timp, motiv pentru care conceptul de filozofie în Masonerie (mai des folosit în secolul al XIX-lea şi mai puţin astăzi) se duce mult mai departe decât apariţia termenului în Grecia Antícă.
O istorie cuprinzătoare și fascinantă a popoarelor și triburilor arabe,care explorează rolul limbii acestora ca piatră de temelie în cultură,acest studiu caleidoscopic acoperă aproape 3 000 de ani de existențăarabă.În paginile cărții se dezvăluie modul în care limba arabă a jucatun rol vital în istorie, fiind un ajutor sau o piedicăîn calea progresului, și se […]
În istoria Europei, un loc special între minorităţi este rezervatţiganilor. Trăind împrăştiaţi pe tot continentul, neavând o ţară a lorproprie, ei sunt cu adevărat o minoritate europeană, dar nu unaîntâlnită în definiţiile date minorităţilor naţionale, lingvistice sauetnice.Pornind tocmai de la aceste definiţii şi înţelegeri diferite alenoţiunilor de minoritate, Alex M. Stoenescu ne prezintă, bazându-se peanalize […]
Cantitatea prea mare de legendă, de diversiune voită sau involuntară,diluarea metodică sau întâmplătoare a surselor,probelor şi mărturiilor, confruntarea politică la zi între participanţiişi moştenitorii Revoluţiei, dispariţia unor acte oficiale, toatereprezintă tot atâtea provocări pentru cel care doreşte să ajungă la oreconstituire cât mai fidelă a faptelor. Pe de altă parte, există şi oanumită urgenţă temporală […]
Istoria popoarelor central europene se întrepătrunde adânc. Cehii,slovacii, polonezii, ungurii, românii, croaţii, slovenii au trăit sutede ani o istorie comună, care s-a confundat în mare parte cu istoriaImperiului Habsburgic. Relaţiile politice şi dinastice dintre acestepopoare, schimburile lor economice şi culturale au creat desigur ocultură şi un destin aparte. Criza feudalismului, la începutul secoluluial XVI-lea, a […]
Existenţa în lumea modernă a Masoneriei/Francmasoneriei nu poate fiignorată sau, pentru omul inteligent, pusă în rândul ciudăţeniilornaturii umane. Este de mult un fenomen social cu implicaţii înmentalitatea si comportamentul oamenilor şi cu rădăcini adânci înistoria civilizaţiei.Alex Mihai Stoenescu realizează un studiu complex al Masoneriei, trecândprin aspectele metodologice ale cercetării istoriei Masoneriei,terminologia fundamentală utilizată, rituri şi […]
Poate că timpul prea scurt trecut de la consumarea evenimentelor dindecembrie 1989 nu permite percepţia sintetică şi nici înţelegereadeplină de către cetaţeanul obişnuit a felului în care a marcat aceastăultimă revoluţie europeană destinul naţiunii, însă consecinţele salesunt percepute şi înţelese activ de istoricul care se apleacă asupra luicu instrumentele analizei istoriografice. Dincolo de opera de […]