Este fatal să fii pur şi simplu bărbat sau femeie; trebuie să fii masculin de feminină sau feminin de masculină. Este fatal pentru o femeie să dea cea mai mică importanţă unui necaz; în orice caz, să se exprime conştient ca femeie. Şi "fatal" nu este o figură de stil; căci tot ce se scrie cu această înclinaţie spre conştient este sortit pieririi. Trebuie ca în minte să existe un fel de colaborare între femeie şi bărbat înainte ca actul de creaţie să poată fi îndeplinit. Trebuie să aibă loc anumite alianţe ale extremelor. Mintea în ansamblul său trebuie să fie larg deschisă, dacă vrem să înţelegem că scriitorul îşi comunică experienţa în toată amploarea ei. Trebuie să existe libertate şi pace.
PROCESUL LUI KAFKA ESTE DEJA UNUL DINTRE TEXTELE CLASICE ALE LITERATURII ABSURDULUI. UNIVERSUL IN CARE JOSEF K. TRAIESTE ESTE UNUL AL LIBERTATILOR LIMITATE, AL AGRESIUNILOR VAGI, ABIA PERCEPUTE, DAR GENERATOARE DE ANXIETATE SI PSIHOZA. PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE UN POTENTIAL ALTER EGO AL FIECARUIA DINTRE NOI.
INAINTE DE TACERE CUPRINDE ASPECTE DIN COPILARIA SI TINERETEA AUTORULUI, AMINTIRI PLACUTE, PLICTISITOARE SAU DEZAGREABILE, NELINISTI, INTREBARI FUNDAMENTALE DESPRE OM SI DUMNEZEU. IN CENTRUL EVOCARILOR SE AFLA CASA. “DORESC CA TOTUL IN CASA SA RAMINA ASA CUM ESTE, CU SCOROJELILE SI PERETII SAI COSCOVITI… CASA ACEASTA IN CARE S-A NASCUT OPERA MEA SI A MURIT […]
Nu te mai naşti femeie, ci devii. Nu există nici un destin biologic,psihic, economic care să definească înfăţişarea ce-o dobândeşte în sânulsocietăţii femela omenească; ansamblul civilizaţiei elaborează acestprodus intermediar între mascul şi castrat, definit ca fiind feminin.Fără îndoială că dacă menţii o castă în stare de inferioritate, earămâne inferioară: Libertatea însă poate rupe cercul aceesta; […]
IN SERIA DE AUTOR THOMAS MANN NI SE OFERA UN NOU PRILEJ DE DESFATARE: LA INTERSECTIA DINTRE JANE AUSTEN SI IBSEN, FRESCA SOCIALA GERMANA FIXEAZA TIPOLOGII INCONFUNDABILE SI NAREAZA DRAME MAI MARI SAU MAI MICI, EXHIBATE LEJER SAU CAMUFLATE CU GRIJA.
O carte celebra a unui pilot de linie pe timp de pace si pilot militarin timpul celui de-al doilea razboi mondial, mort in conditiimisterioase, pe cind isi indelinea ultima misiune. “Citadela” este oparabola eleganta care solicita atentia cititorului pentru a-i patrundeintelesurile profunde. Observatia fina, perceptia ascutita, introspectiapsihologica fac din aceasta carte un model intelectual de […]
Cu numai doua carti ” Cîmpia în flacari (1953) si Pedro Páramo (1955) “mexicanul Juan Rulfo s-a impus ca unul dintre marii povestitori ailumii. Carlos Fuentes spunea despre Cîmpia în flacari ca “închide cu ocheie de aur tematica revolutiei mexicane”. Povestirile din acest volumprezinta o lume rurala violenta si lipsita de orice speranta; aici,concretetea fenomenului […]
Considerat a fi capodopera Virginiei Woolf, acest roman urmăreştevieţile a şase personaje din copilărie şi până la vârsta senectuţii,prezentate în serii alternative de monologuri interioare. Romanulexplorează posibilitatea de comunicare şi dragostea dintre indivizi înfaţa încercărilor vieţii, dar şi a morţii.
“Împuşcăturile vânătorului” redă povestea unui bătrân care nu mai aremult de trăit, Carlos, ale cărui însemnări susţin drama acestuimicroroman de atmosferă. Bântuit de amintiri în casa lui enormă dinMadrid, în care nu a dorit să trăiască niciodată, bătrânul încearcă săîşi regăsească trecutul din fragmente de amintiri, într-un prezent careîl apasă: începuturile sale modeste, ascensiunea economică […]
CU IRONIA SA PLINA DE RAFINAMENT, CU INEGALABILA SA MAIESTRIE ARTISTICA, THOMAS MANN IMAGINEAZA O POSIBILA INTILNIRE INTRE IUBITA DIN TINERETE A LUI GOETHE, NEUITATA LOTTE A LUI WERTHER, SI CEL CARE, CINCIZECI DE ANI MAI TIRZIU, DEVENISE PATRIARHUL LITERATURII GERMANE. CITA EMOTIE REPRIMATA, CITE SENTIMENTE CONTRADICTORII, CE JOCUI SUBTILE CU MITURILE UNEI EPOCI INCAP […]
Încă din adolescenţă,Montherlant a fost fascinat de coride, pe care le-adescoperit în cursul unei vacanţe petrecute în Spania. Îl redescoperimîn Oamenii coridelor pe Alban de Bricoule. În coride, naratorul nu vededoar dovada tragică a omului care înfruntă moartea, ci o adevăratăceremonie, un sacrificiu sângeros moştenit din vechile religii.