În ziua arestarii sale,K.deschide uşa camerei lui pentru a afla ce se intâmplă cu micul dejun şi declanşează astfel un val de întâmplări care se sprijină, de-a lungul întregului roman, pe metafora uşii.Acuzat de o greşeală pe care nu o cunoaşte, de nişte judecători cu care nu se întâlneşte niciodata, conform unor legi despre care nimeni nu ştie nimic, el va deschide nenumărate uşi în încercarea de a lămuri această situaţie. Procesul, piesă de referinţă în opera acestui geniu al absurdului care a fost Kafka, renunţă la elementul supranatural pentru a reda cu deplină luciditate angoasa obsesiei umane.
DESI ESTE ROMANUL UNEI FAMILII – PARGITER – CARTEA NU ABUNDA IN EVENIMENTE SENZATIONALE, CI ESTE, ASA CUM NE-A OBISNUIT VIRGINIA WOOLF, O ATENTA SI SENSIBILA DISECARE A UNOU UNIVERSURI INTERIOARE. GINDURILE SI SIMTAMINTELE PERSONAJELOR EVOLUEAZA PE UN AX TEMPORALMARCAT IN TITLURILE CAPITOLELOR. VETI INTILNI, DE ASEMENEA, O DESCRIERE MINUTIOASA SI TOTODATA TANDRA A LONDREI, […]
Este fatal să fii pur şi simplu bărbat sau femeie; trebuie să fiimasculin de feminină sau feminin de masculină. Este fatal pentru ofemeie să dea cea mai mică importanţă unui necaz; în orice caz, să seexprime conştient ca femeie. Şi “fatal” nu este o figură de stil; căcitot ce se scrie cu această înclinaţie spre […]
Scrise si publicate la interval de mai multi ani – 1910, 1914 respectiv1920 – cele trei proze reunite in acest volum au un element comun: desiin moduri diferite, ele abordeaza problematica artistului. Gertrud estepovestea a doi prieteni muzicieni, complet deosebiti prin fire sidestin, uniti si despartiti prin dragostea lor pentru aceleasi femei;Rosshalde, povestea unei casnicii […]
Se intampla in Franta, in timpul razboiului, cand nu era vreme pentrudragoste. Cand John Franklin, pilotul bombardierului Wellington, aterizeaza fortatin Franta ocupata, din vremea celui de Al Doilea Razboi Mondial, nu aveadecat doua lucruri in minte: siguranta echipajului sau si sa-siingrijeasca bratul grav ranit. Norocul le surade si sunt adapostiti incasa unui fermier a carui […]
ADEVARAR CHIRURG AL SCRISULUI, JOYCE OFERA PRIN FIECARE POVESTIRE DIN ACEST VOLUM VIVISECTIA UNOR SITUATII DE VIATA. VETI PUTEA APRE CIA INCA O DATA CALITATILE SCRISULUI LUI JOYCE CARE, ORICIT DE GENIAL, A FOST GREU DIGERABIL MULT TIMP… POVESTIRILE SINT MAI “NORM ALE”, DAR NU LE LIPSESTE ACEL CEVA STRANIU CARE, IMBINAT CU UMOR ORI […]
AMERICA – UNUL DINTRE MARILE ROMANE, PUBLICATE POSTUM, ALE CELEBRULUI SCRIITOR VIZIONAR, AL CARUI MANUSCRIS (1914) NU ARE VREUN TITLU, DAR PE CARE KAFKA L-A NUMIT “ROMANUL MEU AMERICAN” – INAUGUREAZA TRILOGIA SINGURATATII, CARE VA FI COMPLETATA DE ROMANELE “PROCESUL” SI “CASTELUL”. IN REALITATE, KAFKA NU A VIZITAT NICIODATA AMERICA. DE ACEEA, EL CREEAZA UN […]
Castelul întruchipează imposibilitatea omului de a descifrasensulexistenţei sale civice.K.,personajul principal, încearcă să-şi întâlnească angajatorul, învederea preluării postului proaspăt obţinut.Un lucru cât se poate deobişnuit, s-ar spune.În lumina acestei motivaţii, limbajul lui Kafkaeste simplu şi sobru, contrastând cu peripeţiile declanşate de o dorinţăcât se poate de banală, dar a cărei realizare depinde întru totul decastel.Interferenţa permanentă […]
Acţiunea romanului se petrece între anii 1939-1945. Sunt evocateamintirile lui Abel Tiffauges: la colegiul Saint Christophe de Beauvaisîl întâlneşte pe Nestor, elev ciudat şi privilegiat, care îl ia subaripa sa, însă acesta moare în ziua în care colegiul ia foc. Dar cumizbucneşte cel de al Doilea Război Mondial, va trece prin o serie deîntâmplări nefericite […]
La fel ca în Castelul lui Kafka sau ca în Zgomotul şi furia de Faulkner,în Pedro Paramo, Rulfo a ştiut să pună în scenă o poveste fascinantă,lipsită de vârstă şi de o frumuseţe rară: căutarea tatălui, care îlpoartă pe Juan Preciado spre Comala şi spre întâlnirea cu propriuldestin. O călătorie vertiginoasă, spusă de un cor […]
ROMANUL ILUSTREAZA DESCOPERIREA FACUTA DE JAMES JOYCE IN CLIPA IN CARE A INTELES LIMITELE CONSERVATORISMULUI TARII NATALE, IRLANDA,SI ALE PERCEPTIEI ARTISTICE DE PINA LA EL. DE ACEEA SUBIECTUL CARTII, AL OPEREI IN GENERAL, ESTE EVIDENTIEREA RAPORTULUI DINTRE ESENTA ARTEI SI LUMEA INTERIOARA A CREATORULUI. PROIECTIILE IMAGINATIVE ALE AUTORULUI AU CA REZULTAT UN AUTOPORTRET FICTIV.