Sunt oameni ce nu cred în poveşti cu final fericit. Şi, mai ales, sunt oameni cărora nu le plac poveştile cu final fericit. Isabella poate fi unul dintre acei oameni. De la o vârstă fragedă a învăţat că deşi lumea e vastă, viaţa ei va rămâne limitată în ceea ce priveşte mediul înconjurător. Şi nu fiindcă nu ar fi avut cunoştinţe despre cât de întinsă e lumea ci fiindcă Joya a fost închisă între nişte graniţe de un guvernator limitat.

„Stelele sunt cele mai vechi hărţi, cele mai precise. Îţi pot spune unde te afli mai bine decât o busolă – la urma urmei, ele au o vedere panoramică. Dacă vei învăţa să citeşti în stele, nu te vei rătăci niciodată.”

Poate că şi Isabella ar fi vrut să fie precum Arinta, eroina dintr-o poveste legendară, salvând insula plutitoare de Yote. Sau poate că ar fi vrut să fie un cartograf vestit precum Da. Şi poate că încă îşi doreşte aceste lucruri iar şansa de a porni spre îndeplinirea lor nu s-a ivit. La finalul zilei sau la finalul vieţii, sfârşitul va fi acela pe care singuri ni l-am ales fie conştient, fie inconştient fiindcă şi viaţa noastră este o poveste. Cerneală şi stele de Kiran Millwood Hargrave cucereşte mai întâi prin intermediul coperţii ce promite cer senin cu o puzderie de stele şi cerneală colorată pentru transpunerea aventurilor zilnice pe fâşii subţiri de hârtie. Apoi, rămâi captivat de ornamentele grafice ce îţi însoţesc paşii imaginaţiei întorcând foaie cu foaie dintr-o poveste ce te ţine cu sufletul la gură. Vorbeam de poveste. O poveste ce este atât a Isabellei cât şi a Lupei, fiica guvernatorului Adori ce-i deschide drumul celei dintâi spre aventură. Fără să vrei, înainte de a conştientiza ceea ce ai început să citeşti, alergi din calea tibicenilor, lupii demonici a lui Yote ce par că au prins viaţă şi actualitate. Astfel, legenda Arintei intră în actualitate. Dar, de această dată, ce final îşi vor dori ceilalţi pentru noua noastră eroină?

„Suntem cu toţii rodul celor ce ne înconjoară. Fiecare poartă, tatuată pe piele, harta propriei vieţi prin felul în care păşim, chiar şi prin felul în care creştem.”

Moartea suspectă a unei colege şi acuzele aduse de Isabella într-un moment de panică, o trimit pe Lupe într-o expediţie pe cont propriu, în căutarea vinovatului pentru tragedie, încercând a demonstra că nu este lipsită de suflet. Acţiunea acesteia, o transformă pe Isabella în Gabo, fratele geamăn pierdut în urmă cu trei ani, o înarmează cu cele necesare unui cartograf şi-i ghidează paşii, alături de guvernatorul Adori şi a oamenilor acestuia într-o misiune de salvare a lui Lupe. Dar întunericul din cealaltă parte a insulei ascunde acum ceva demonic pentru care nimeni nu este pregătit. Cerneală şi stele este o aventură ce promite mai mult decât o naraţiune pentru copii unde eroii au super-puteri şi pot salva lumea fără consecinţe fatidice. Kiran Millwood Hargrave îi permite Isabellei să îşi aleagă propriul final pentru poveste. Final fericit să fie sau o pierdere pentru un altfel de câştig? Pentru a şti la ce să vă aşteptaţi, trebuie mai întâi să faceţi cunoştinţă cu Isabella şi să porniţi într-o aventură ghidată de stele şi trasată cu cerneală. Sunteţi oare pregătiţi? Vă invit într-o nouă aventură de această dată purtând amprenta creativă a autoarei Kiran Millwood Hargrave ce prin intermediul romanului Cerneală şi stele demonstrează că părinţii pot fi captivaţi în egală măsură cu proprii copii de aventurile Isabellei şi a prietenei sale, Lupe.

Recenzie realizată de Diana Daniela Macovei – https://readingforsouls.wordpress.com/

  Imprimă acest articol